Cate tipuri de autism exista si cum se manifesta fiecare

Autismul, sau tulburarea de spectru autist, este o afectiune complexa care influenteaza modul in care o persoana gandeste, percepe lumea si interactioneaza cu ceilalti. Spectrul autist este variat si include mai multe tipuri de autism, care sunt o serie de tulburari cu caracteristici si niveluri de severitate diferite.

Autismul este o afectiune complexa si multifactoriala, iar cauzele sale exacte raman, pana in ziua de astazi, neclare. Totusi, numeroase studii sugereaza ca autismul este influentat de o combinatie de factori genetici si de mediu, care contribuie la dezvoltarea acestei tulburari.

Cauzele presupuse ale autismului

• Factori genetici

Se crede ca genele joaca un rol important in aparitia autismului. Studiile efectuate asupra gemenilor si membrilor de familie arata ca autismul poate avea o componenta ereditara. Se estimeaza ca o parte semnificativa din cazuri implica modificari genetice specifice, desi nu exista o singura gena responsabila. Mai degraba, un ansamblu de gene legate de dezvoltarea creierului si functionarea sistemului nervos poate contribui la aparitia autismului. Aceste variatii genetice, combinate cu factori externi, creeaza un teren propice pentru manifestarea simptomelor.

• Factori de mediu

In ultimii ani, cercetatorii au investigat o serie de factori de mediu care ar putea influenta riscul de a dezvolta autism, printre care expunerea in perioada prenatala la anumiti agenti chimici sau infectii virale. Unele studii sugereaza ca expunerea la poluare, pesticide sau medicamente ar putea fi asociata cu autismul, desi legatura directa nu este confirmata si ramane subiect de cercetare intensa.

Tulburarea de spectru autist – include mai multe tipuri de autism

In Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale, editia a 5-a, toate formele de autism sunt grupate sub termenul general de „tulburare de spectru autist”. Acesta a inlocuit vechile tipologii separate (de exemplu, sindromul Asperger, autismul atipic, autismul clasic). Totusi, se pot identifica diferite tipuri si manifestari ale tulburarii de spectru autist, care sunt de obicei clasificate in functie de nivelul de sustinere necesar sau de caracteristicile specifice ale fiecarui individ.

1. Autismul de nivel 1 (Autism de inalta functionare)

Persoanele cu autism de nivel 1 sunt adesea descrise ca avand „autism de inalta functionare”. Aceste persoane au de obicei dificultati minore in comunicare si relatii sociale, dar pot duce o viata aproape independenta.

Caracteristici:

·       Probleme minore de socializare si interactiune, cum ar fi dificultatea in a intelege unele indicii sociale sau glumele.

·       Rigiditate in comportamente si activitati, dar fara impact major asupra vietii de zi cu zi.

·       Interese puternice in anumite domenii, dar fara a interfera semnificativ cu alte aspecte ale vietii.

Nevoi:

·       Sprijin minim pentru a ajuta in activitati sociale sau pentru a depasi unele comportamente restrictive.

·       Persoanele pot avea nevoie de asistenta ocazionala in gestionarea stresului si in adaptarea la schimbari.

2. Autismul de nivel 2 (Autism moderat)

Acest tip de autism necesita mai mult sprijin si se caracterizeaza printr-o dificultate semnificativa in interactiunea sociala si prin comportamente rigide sau repetitive.

Caracteristici:

·       Dificultate majora in a initia si mentine conversatiile, chiar si cu cei apropiati.

·       Necesitatea unui program si a unor rutine stricte pentru a evita stresul.

·       Comportamente repetitive si adesea restrictionate, cum ar fi obsesia pentru un anumit subiect sau obiect.

Nevoi:

·       Suport zilnic in dezvoltarea abilitatilor sociale si a comportamentelor adaptative.

·       Necesitatea unor programe de terapie pentru a ajuta la controlul comportamentelor repetitive si pentru a dezvolta abilitatile necesare unei vieti independente.

3. Autismul de nivel 3 (Autism sever)

Autismul de nivel 3 este cel mai sever si necesita sprijin intensiv si constant. Persoanele cu autism de nivel 3 pot avea dificultati majore in comunicare, sunt adesea non-verbale si pot avea comportamente foarte restrictive sau repetitive.

Caracteristici:

·       Dificultati severe in comunicare (uneori lipsa completa a vorbirii).

·       Comportamente repetitive intense, cum ar fi balansatul, fluturatul mainilor sau alte miscari autostimulante.

·       Sensibilitati senzoriale extreme, care pot afecta reactia la zgomote, lumini sau chiar la atingere.

Nevoi:

·       Suport continuu si monitorizare permanenta pentru a asigura siguranta si bunastarea.

·       Necesitatea unor interventii personalizate, precum terapia de analiza comportamentala aplicata, pentru a dezvolta abilitatile de baza.

·       Ajutor in activitatile zilnice si suport in gestionarea stresului cauzat de schimbarile de mediu.

4. Autismul atipic

Aceasta este o forma care nu se incadreaza in mod clar in categoriile clasice si apare de obicei la persoanele care dezvolta simptome de autism dupa varsta de trei ani. Autismul atipic se manifesta de obicei mai putin intens si poate sa nu indeplineasca toate criteriile pentru un diagnostic clasic de tulburare de spectru autist.

Caracteristici:

·       Aparitia tarzie a simptomelor, de obicei dupa varsta de trei ani.

·       Simptome variate, cum ar fi dificultati de interactiune, dar fara un profil clar de tulburare de spectru autist.

·       Poate coexista cu alte tulburari de dezvoltare sau de invatare.

Nevoi:

·       Evaluare continua pentru a monitoriza simptomele si evolutia acestora.

·       Suport educational si social adaptat in functie de nevoile individuale.

5. Sindromul Asperger (autism de inalta functionare, non-verbal)

Chiar daca sindromul Asperger a fost eliminat ca diagnostic separat in Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale, multi continua sa foloseasca acest termen pentru a descrie persoanele care au un tip de autism de nivel 1 si care prezinta de obicei un grad ridicat de inteligenta si o capacitate verbala normala.

Caracteristici:

·       Nivel ridicat de inteligenta si capacitate verbala.

·       Dificultati semnificative in a intelege conventiile sociale si interactiunile sociale.

·       Interese intense si specializate, uneori asupra unui subiect extrem de restrans.

Nevoi:

·       Suport social si consiliere pentru a dezvolta abilitati sociale si a integra abilitatile dobandite in interactiunile cotidiene.

·       Uneori, nevoie de ajutor in gestionarea anxietatii sau a stresului.

Alte tipuri si forme de autism asociate

• Autismul regresiv

Caracterizat prin pierderea abilitatilor pe care un copil le avea anterior, cum ar fi vorbirea sau interactiunile sociale, dupa o perioada normala de dezvoltare. Autismul regresiv este destul de rar si poate fi foarte dificil de tratat din cauza regresiei bruste.

• Autismul cu sindrom X fragil

X fragil este o afectiune genetica ce poate cauza simptome asemanatoare autismului, incluzand dificultati de vorbire, comportament, si probleme de invatare. Nu toti cei cu sindromul X fragil au autism, dar aceasta afectiune este asociata frecvent cu o tulburare de spectru autist.

• Sindromul Rett

Este vorba despre o tulburare neurologica rara, de natura genetica, ce afecteaza aproape exclusiv fetele si care prezinta simptome similare autismului, cum ar fi pierderea abilitatilor motorii, comunicarii si aparitia comportamentelor repetitive.

• Sindromul savant

Aceasta este o conditie rara, in care o persoana autista prezinta abilitati exceptionale intr-un anumit domeniu, precum muzica, matematica sau artele vizuale, in ciuda altor deficite cognitive.

Spectrul autist este vast si variat, si nu exista un tip de autism care sa fie identic de la o persoana la alta. Fiecare individ are nevoi unice, iar suportul trebuie personalizat pentru a asigura dezvoltarea si bunastarea fiecarei persoane afectate de o tulburare de spectru autist.

Controverse in jurul cauzelor autismului

Pe parcursul decadelor, autismul a fost inconjurat de o sumedenie de teorii si controverse, multe dintre ele speculand asupra originilor sale. In anii ’50 si ’60, o teorie nefericita, cunoscuta sub numele de „teoria mamei frigide”, sustinea ca autismul ar fi rezultatul unei mame distante emotional. Desi aceasta teorie a fost complet respinsa de stiinta moderna, stigmatul pe care l-a generat a ramas, afectand nu doar perceptia publicului, ci si parintii care se simteau, pe nedrept, vinovati de aparitia afectiunii la copiii lor.

O alta controversa izbucnita in anii '90 a fost legata de posibila asociere intre vaccinuri si autism, mai exact vaccinul ROR (rujeola-oreion-rubeola). Aceasta ipoteza a fost sustinuta de un studiu ulterior dovedit ca fiind fraudulos si retras de publicatiile stiintifice. In ciuda numeroaselor studii care au confirmat absenta unei legaturi intre vaccinuri si autism, aceasta controversa a ramas vie si a alimentat miscari antivaccinare globale.

Aceste controverse si teorii nedemonstrate au ingreunat adesea intelegerea adevaratelor cauze ale autismului. Totusi, odata cu evolutia cunoasterii, ramane tot mai clar ca autismul este o tulburare biologica complexa, iar raspunsurile definitive la intrebarea „De ce?” ar putea fi gasite doar printr-o combinatie de cercetari genetice, neurologice si de mediu.

Surse:

https://fr.wikipedia.org/wiki/Autisme

https://www.interimairessante.fr/blog/sante-et-prevention/autisme-savoir-maladie/

https://www.polerepit-autisme.com/forme-d-autisme/

https://comprendrelautisme.com/le-diagnostic-de-lautisme/les-criteres/le-dsm-5-dyade-autistique/

https://www.autismeinfoservice.fr/informer/diagnostic/comprendre-criteres-diagnostic