Cate tipuri de antibiotice exista si la ce se recomanda fiecare

Antibioticele sunt medicamente esentiale in tratarea infectiilor bacteriene si reprezinta una dintre cele mai importante descoperiri din istoria medicinei. Inainte de descoperirea lor, chiar si infectiile minore puteau fi fatale. Pentru ca s-au descoperit mai multe tipuri de antibiotice de-a lungul timpului, clasificarea lor este complexa si se poate face in functie de mai multe criterii: structura chimica, spectrul de actiune sau modul in care actioneaza asupra bacteriilor.

Cum au fost descoperite antibioticele

Primul antibiotic cunoscut, penicilina, a fost descoperit in anii 1920 de catre Alexander Fleming, care a observat ca o ciuperca producea o substanta ce distrugea bacteriile. Aceasta descoperire a dus la o revolutie in tratarea infectiilor bacteriene, iar in deceniile urmatoare au fost descoperite si alte tipuri de antibiotice, numite clase de antibiotice. De-a lungul timpului, cercetatorii au invatat sa sintetizeze si sa imbunatateasca antibioticele, iar astfel au creat clase noi de medicamente, mai specifice si mai eficiente. Pentru ca existau mai multe tipuri de antibiotice, acestea au permis tratarea infectiilor complicate si prevenirea infectiilor in procedurile medicale.

Clasificarea si utilizarea principalelor tipuri de antibiotice

1. Tipuri de antibiotice – penicilinele

Mod de actiune: aceste antibiotice functioneaza prin inhibarea sintezei peretelui celular bacterian, distrugand astfel bacteriile in timpul procesului de multiplicare.

Utilizari: sunt foarte eficiente impotriva bacteriilor gram-pozitive si sunt utilizate in infectiile respiratorii, infectiile pielii si ale tesuturilor moi, dar si in prevenirea si tratarea infectiilor bacteriene comune.

2. Tipuri de antibiotice – cefalosporinele

Mod de actiune: similar penicilinelor, actioneaza prin impiedicarea formarii peretelui celular al bacteriilor, distrugand astfel microorganismele.

Utilizari: cefalosporinele sunt utilizate pentru tratarea infectiilor severe si sunt impartite in mai multe generatii, fiecare cu un spectru mai larg. Sunt utilizate frecvent in infectii respiratorii, urinare si cutanate, oferind o alternativa pentru bacteriile rezistente la penicilina.

3. Tipuri de antibiotice – macrolidele

Mod de actiune: inhiba sinteza proteica bacteriana, impiedicand astfel multiplicarea bacteriilor.

Utilizari: aceste antibiotice sunt utilizate impotriva infectiilor respiratorii si infectiilor cutanate, dar sunt eficace si in tratarea anumitor infectii cu transmitere sexuala. Macrolidele sunt preferate, adesea, in cazul pacientilor alergici la penicilina.

4. Tipuri de antibiotice – tetraciclinele

Mod de actiune: tetraciclinele blocheaza sinteza proteica a bacteriilor, impiedicandu-le astfel sa se inmulteasca.

Utilizari: sunt folosite pentru o varietate de infectii, cum ar fi infectii respiratorii, infectii ale tractului urinar si ale pielii, dar si pentru anumite infectii bacteriene care nu raspund la alte antibiotice. Tetraciclinele sunt, de asemenea, utilizate pentru tratarea unor infectii parazitare si a acneei.

5. Tipuri de antibiotice – fluoroquinolonele

Mod de actiune: aceste antibiotice actioneaza prin blocarea sintezei ADN-ului bacterian, impiedicand bacteriile sa se multiplice.

Utilizari: fluoroquinolonele sunt utilizate in infectii respiratorii severe, infectii urinare si infectii gastrointestinale. Datorita spectrului lor larg de actiune, sunt folosite si pentru tratarea infectiilor bacteriene rezistente la alte antibiotice.

6. Tipuri de antibiotice – aminoglicozidele

Mod de actiune: aminoglicozidele actioneaza prin inhibarea sintezei proteice bacteriene, fiind deosebit de eficiente impotriva bacteriilor gram-negative.

Utilizari: sunt utilizate in special pentru infectii severe, inclusiv in caz de septicemie si infectii abdominale, fiind administrate de obicei in spital, sub supraveghere atenta din cauza potentialului toxic.

7. Tipuri de antibiotice – glicopeptidele

Mod de actiune: acestea inhiba sinteza peretelui celular bacterian si sunt foarte eficiente impotriva bacteriilor gram-pozitive.

Utilizari: sunt utilizate in tratarea infectiilor grave cu bacterii rezistente, inclusiv cele cauzate de Staphylococcus aureus rezistent la alte antibiotice (MRSA). Aceste antibiotice sunt folosite, de obicei, in infectii osoase si infectii ale articulatiilor.

8. Tipuri de antibiotice – carbapenemele

Mod de actiune: carbapenemele au un mecanism similar cu penicilinele si cefalosporinele, impiedicand formarea peretelui celular al bacteriilor.

Utilizari: aceste antibiotice sunt folosite pentru tratarea infectiilor severe, precum infectiile intraabdominale si cele rezistente la alte clase de antibiotice. Carbapenemele sunt rezervate pentru infectiile complicate, fiind considerate ultima linie de aparare in cazul bacteriilor multirezistente.

9. Tipuri de antibiotice – lincosamidele

Mod de actiune: actioneaza prin inhibarea sintezei proteice, fiind eficiente impotriva bacteriilor gram-pozitive.

Utilizari: lincosamidele sunt folosite pentru tratarea infectiilor severe ale tesuturilor moi, in caz de infectii intraabdominale sau infectii osoase. Sunt utilizate adesea in combinatie cu alte antibiotice, pentru infectiile complicate.

10. Tipuri de antibiotice – nitroimidazolii

Mod de actiune: aceste antibiotice actioneaza prin deteriorarea ADN-ului bacterian si sunt foarte eficiente impotriva bacteriilor anaerobe si a unor paraziti.

Utilizari: sunt utilizate in special pentru infectii intraabdominale, infectii ginecologice si infectii gastrointestinale cauzate de bacterii anaerobe, dar si in tratamentul infectiilor cu Clostridium difficile.

Importanta unei administrari responsabile

Folosirea responsabila a acesto tipuri de antibiotice este esentiala pentru a preveni dezvoltarea rezistentei bacteriene, un fenomen periculos care poate transforma infectiile comune in boli greu de tratat. Rezistenta la aceste tipuri de antibiotice apare cand bacteriile dezvolta mecanisme pentru a contracara efectul medicamentelor, motiv pentru care unele antibiotice pot deveni ineficiente. De aceea, aceste tipuri de antibiotice trebuie administrate doar atunci cand este necesar si strict in dozele si intervalele prescrise de medic.

Fiecare clasa de antibiotice a fost creata pentru a combate anumite bacterii sau infectii, iar progresul constant in cercetare continua sa fie vital pentru adaptarea tratamentelor la provocarile medicale emergente.

Utilizarea eronata a acestor tipuri de antibiotice este o problema tot mai grava in domeniul sanatatii publice, care contribuie semnificativ la cresterea rezistentei bacteriene si la scaderea eficientei acestor medicamente vitale.

Antibioticele sunt destinate exclusiv pentru tratarea infectiilor cauzate de bacterii si, atunci cand sunt utilizate corect, pot salva vieti. Totusi, administrarea inadecvata a acestor tipuri de antibiotice, fie in situatiile in care nu sunt necesare, fie prin alegerea gresita a tipului de antibiotic, poate avea efecte devastatoare pe termen lung.

Utilizarea in cazuri nejustificate a unor tipuri de antibiotice

Unul dintre cele mai frecvente exemple de utilizare eronata a acestor tipuri de antibiotice este administrarea lor pentru infectii virale, cum ar fi raceala, gripa sau alte infectii respiratorii cauzate de virusi. Antibioticele nu sunt eficiente impotriva virusurilor, iar administrarea lor intr-un astfel de context nu doar ca nu ajuta la vindecarea pacientului, ci poate afecta echilibrul natural al bacteriilor benefice din organism, facand corpul mai vulnerabil la infectii ulterioare.

De asemenea, administrarea antibioticelor pentru simptome minore sau infectii care s-ar vindeca natural prin sistemul imunitar, cum ar fi unele cazuri de dureri in gat sau tuse necomplicata, este o practica gresita. Acest abuz al mai multor tipuri de antibiotice in cazuri in care organismul ar putea rezolva problema fara interventii medicamentoase poate duce la dezvoltarea bacteriilor rezistente si scade eficienta antibioticelor pentru infectiile grave.

Alegerea antibioticelor cu spectru larg in loc de tratament tintit

Antibioticele cu spectru larg, cum ar fi cele care pot combate o gama variata de bacterii, sunt esentiale in situatiile in care este necesara o acoperire larga, de exemplu, in infectiile severe sau cand agentul patogen nu este cunoscut. Totusi, aceste tipuri de antibiotice au si un impact mai extins asupra microbiomului organismului si distrug si bacteriile benefice, lasand organismul expus unor infectii oportuniste sau dezechilibre microbiotice. De asemenea, folosirea unor tipuri de antibiotice cu spectru larg, atunci cand o infectie ar putea fi tratata cu un antibiotic cu spectru restrans, incurajeaza rezistenta bacteriana intr-un mod mult mai agresiv.

In loc sa se foloseasca tipuri de antibiotice cu spectru larg in fiecare caz de infectie bacteriana, ideal ar fi sa se identifice (prin teste de laborator) tipul exact de bacterie implicata si sa se administreze un tratament tintit. Testele microbiologice permit alegerea unui antibiotic specific, care va actiona doar asupra bacteriei cauzatoare, minimizand astfel riscul dezvoltarii rezistentei si protejand flora microbiana benefica.

Consecintele utilizarii eronate a antibioticelor

Rezistenta la antibiotice este una dintre cele mai mari amenintari generate de utilizarea incorecta a acestor medicamente. Bacteriile sunt organisme adaptabile si pot dezvolta mecanisme de aparare impotriva acestor tipuri de antibiotice, fie prin mutatii spontane, fie prin transferul unor gene de rezistenta de la alte bacterii. Acest proces este accelerat prin expunerea frecventa la mai multe tipuri de antibiotice, iar bacteriile devin astfel multirezistente, ceea ce inseamna ca sunt insensibile la mai multe clase de antibiotice.

Infectiile cauzate de bacteriile rezistente, cum ar fi Staphylococcus aureus rezistent la meticilina (MRSA) sau Clostridium difficile, sunt mai dificil de tratat, necesita spitalizari prelungite, terapii mai complexe si cresc rata mortalitatii. Aceasta nu este doar o problema individuala, ci una care afecteaza intreaga comunitate, deoarece bacteriile rezistente pot fi transmise de la o persoana la alta.

Efectele asupra sanatatii organismului

Pe langa problema rezistentei, administrarea frecventa sau inutila a unor tipuri de antibiotice poate duce la dezechilibre in microbiomul intestinal. Acesta joaca un rol crucial in sanatatea generala, in imunitate si in prevenirea bolilor inflamatorii. Antibioticele, mai ales tipuri de antibiotice cu spectru larg, pot distruge bacteriile benefice din tractul digestiv, crescand riscul de infectii cu bacterii patogene, precum Clostridium difficile, care pot provoca colita severa. De asemenea, dezechilibrul microbiomului este asociat cu un risc crescut de alergii, afectiuni autoimune si tulburari metabolice.

Surse:

https://www.medicalnewstoday.com/articles/common-antibiotics

https://www.nhsinform.scot/tests-and-treatments/medicines-and-medical-aids/types-of-medicine/antibiotics/

https://www.nhs.uk/conditions/antibiotics/