Care este diferenta dintre o boala acuta si o boala cronica? Explicatii si exemple

Aceste doua tipuri de afectiuni au caracteristici distincte si consecinte diferite asupra pacientilor si familiilor acestora. Ele influenteaza modul in care echipele medicale si de ingrijire interactioneaza cu pacientii, precum si tipul de tratament necesar.

Definitia termenului de „boala”

Pentru inceput, este important sa definim termenul „boala”. O boala apare atunci cand sanatatea unei persoane este afectata, fie din cauza unor factori nocivi, fie ca urmare a unor rezultate anormale ale investigatiilor medicale, precum analize biologice sau teste imagistice.

Impactul asupra sanatatii poate varia: uneori, persoana afectata nu mai poate desfasura activitatile obisnuite sau isi vede limitate planurile de viitor. Simptomele pot fi localizate intr-o anumita zona a corpului sau pot afecta organismul in ansamblu. In plus, boala poate genera ingrijorare si intrebari atat pentru pacient, cat si pentru cei apropiati.

Clasificarea bolilor in functie de evolutie

In medicina, exista mai multi termeni care definesc durata unei boli, si nu gravitatea acesteia:

• sporadica – boala care apare ocazional, fara un tipar previzibil;
• superacuta (fulminanta) – boala care evolueaza extrem de rapid, cu potential fatal (de exemplu, meningita fulminanta);
• acuta – afectiune cu o durata de sub 3 luni;
• subacuta – evolutie mai lenta decat o boala acuta, dar nu cronica;
• cronica – afectiune care dureaza mai mult de 6 luni si necesita gestionare pe termen lung.

Ce este o boala acuta

O boala acuta este o afectiune care se manifesta brusc si are o durata scurta, variind de la cateva ore pana la cateva zile sau, in cazuri rare, cateva luni.

In medicina, bolile acute se pot transforma in boli cronice daca sunt repetate, dar acest lucru este adesea rezultatul unei boli subacute. In cazul in care debutul patologiei are loc violent, foarte rapid, aceasta este denumita boala superacuta. In general, ingrijirea este de scurta durata daca este precoce (mai putin de 48 de ore).

Boala acuta este una dintre afectiunile benigne comune, cum ar fi raceala comuna, rinita sau alergiile sezoniere.

Explicatii despre bolile acute

Bolile acute sunt afectiuni care apar brusc si evolueaza rapid. Printre exemplele comune se numara gripa, raceala, gastroenterita si apendicita. Cu toate acestea, unele boli acute pot fi foarte periculoase, precum infarctul miocardic acut, iar altele pot fi cauzate de traume fizice, cum ar fi fracturile osoase. De asemenea, multe afectiuni acute includ simptome frecvente, cum ar fi febra.

Ce inseamna „acut” in medicina?

Termenul „acut” nu este sinonim cu gravitate – o boala acuta poate fi fie usoara si autolimitata (de exemplu, raceala sau gripa), fie extrem de severa si amenintatoare de viata (de exemplu, purpura fulminanta sau infarctul miocardic acut).

„Acut” se refera la durata bolii, nu la severitatea acesteia. Termenul descrie rapiditatea cu care apare si evolueaza afectiunea, nu neaparat cat de periculoasa este aceasta.

Diferenta dintre o boala acuta si un episod acut al unei boli cronice

Bolile acute sunt afectiuni distincte care apar brusc si dureaza un timp scurt. In schimb, episoadele acute ale bolilor cronice reprezinta agravari temporare ale simptomelor unei afectiuni preexistente. De exemplu, un pacient cu astm poate experimenta o criza acuta, dar boala sa ramane cronica.

In concluzie, intelegerea termenului „acut” ajuta la diferentierea intre afectiuni care sunt temporare si cele care necesita gestionare pe termen lung, fara a confunda durata bolii cu severitatea acesteia.

Etapele evolutiei bolilor acute

Majoritatea bolilor acute urmeaza un ciclu evolutiv format din mai multe etape, fiecare avand caracteristici specifice.

1. Debutul bolii, atunci cand simptomele pot aparea brusc (de exemplu, febra si frisoane in cazul gripei) sau insidios, dezvoltandu-se treptat (cum se intampla in unele infectii respiratorii).
2. Faza de agravare, cand simptomele ating un nivel maxim de severitate, iar organismul este cel mai afectat. Aceasta etapa poate fi marcata de complicatii sau afectare tisulara (de exemplu, inflamatie severa in caz de pneumonie).
3. Faza de platou, unde simptomele se mentin la un nivel stabil, fara o imbunatatire semnificativa. In unele cazuri, pot aparea varfuri simptomatice (exacerbari temporare ale bolii).
4. Faza de recuperare, cand simptomele incep sa scada treptat, iar organismul se reface. Aceasta poate fi o perioada lunga, iar in cazul unor boli mai severe, pot ramane sechele sau o stare de slabiciune generalizata.
5. Convalescenta, atunci cand deja persoana nu mai prezinta simptome specifice bolii, dar inca nu si-a recapatat complet fortele. Este o etapa esentiala pentru refacerea completa a organismului.

Posibile complicatii in faza de recuperare

Recrudescente se numesc atunci cand are loc reaparitia brusca a simptomelor in timpul recuperarii, adesea cauzata de factori precum suprasolicitarea fizica sau sistemul imunitar slabit.

Exacerbari sunt acele episoade in care simptomele se intensifica temporar, fara ca boala sa recidiveze complet.

Recidivele sunt atunci cand are loc reaparitia bolii in faza de convalescenta, cauzata de:

• persistenta agentului patogen in organism;
• un sistem imunitar slabit;
• expunerea la o noua infectie.

In concluzie, recuperarea dupa o boala acuta nu este intotdeauna liniara. Monitorizarea atenta a simptomelor si respectarea recomandarilor medicale sunt esentiale pentru evitarea complicatiilor si recapatarea completa a starii de sanatate.

Ce este o boala cronica

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste o boala cronica ca fiind o afectiune care persista cel putin 6 luni, necesita ingrijire continua si poate evolua in timp. De obicei, bolile cronice nu pot fi vindecate complet, insa tratamentul are ca scop mentinerea unei stari de stabilitate si prevenirea agravarii sau recidivei. Aceste afectiuni pot avea efecte fizice si/sau psihologice asupra pacientului.

Boala cronica poate deveni parte din rutina zilnica a persoanei afectate, necesitand adaptarea stilului de viata. Cu toate acestea, unele boli cronice pot fi asimptomatice, ceea ce inseamna ca persoana in cauza nu resimte impactul lor in mod constant.

Mai mult, un individ poate avea simultan mai multe afectiuni cronice.

Tipuri de boli cronice

Exista numeroase boli cronice, care pot fi clasificate in mai multe categorii majore:

• Bolile autoimune – cauzate de un sistem imunitar care ataca propriul organism.

Exemple: diabetul de tip 1, psoriazisul, scleroza multipla, bolile inflamatorii intestinale cronice (precum boala Crohn) si artrita reumatoida.

In prezent, sunt cunoscute aproximativ 80 de boli autoimune, care afecteaza intre 5% si 8% din populatia globala, dintre care 80% sunt femei (sursa: INSERM).

• Boli rare – afectiuni care apar la un numar redus de persoane.

Exemple: hemofilia, fibroza chistica, anemia falciforma si miopatiile.

• Boli transmisibile persistente – infectii care, desi pot fi tratate sau controlate, nu sunt complet vindecabile.

Exemple: SIDA si hepatita C.

• Tulburari psihice de lunga durata – afectiuni care influenteaza profund sanatatea mentala si viata cotidiana.

Exemple: depresia, schizofrenia si alte tulburari psihice severe.

• Boli cu diverse cauze organice – includ afectiuni care afecteaza functionarea unor organe vitale.

Exemple: insuficienta renala cronica, transplanturile de organe, bolile respiratorii cronice (precum bronsita si astmul), bolile cardiovasculare, anumite tipuri de cancer si diabetul de tip 2.

Cresterea incidentei bolilor cronice

Bolile cronice sunt in continua crestere la nivel global, din mai multe motive:

• sedentarismul si stilul de viata modern contribuie la afectiuni precum diabetul de tip 2 si bolile cardiovasculare;
• progresele din domeniul sanatatii permit supravietuirea pacientilor cu boli infectioase grave, transformandu-le in afectiuni cronice (de exemplu, SIDA, tuberculoza si hepatita) (sursa: Cohen-Scali);
• imbatranirea populatiei din cauza cresterii sperantei de viata, ce determina o prevalenta mai mare a bolilor cronice, cum ar fi dementa, osteoporoza si bolile degenerative.

Bolile cronice reprezinta o provocare majora pentru sistemele de sanatate si necesita strategii eficiente de preventie, tratament si gestionare pe termen lung.

Impactul social al bolilor cronice

Bolile cronice au consecinte semnificative asupra vietii de zi cu zi a pacientilor, putand duce la izolare sociala sau chiar excludere. Aceste afectiuni pot cauza invaliditate, oboseala sau astenie, iar pacientii sunt adesea nevoiti sa suporte efectele secundare ale tratamentelor medicamentoase.

In plus, gestionarea unei boli cronice presupune constrangeri terapeutice si schimbari in stilul de viata, precum:

• administrarea tratamentului la ore fixe (de exemplu, in cazul diabetului);
• adaptarea dietei si a obiceiurilor alimentare;
• limitarea anumitor activitati fizice sau sociale.

Din acest motiv, persoanele care traiesc cu o boala cronica experimenteaza adesea ceea ce specialistii numesc „viata sociala constransa”, caracterizata prin restrictii in viata cotidiana. Acestea pot afecta:

• relatiile sociale si interactiunile cu prietenii;
• viata de familie;
• practicarea sportului;
• calatoriile si alte activitati recreative.

Concluzie

O boala acuta este de obicei temporara si poate fi tratata rapid. In schimb, o boala cronica necesita tratament pe termen lung, uneori pe tot parcursul vietii, avand drept scop mentinerea starii de sanatate si prevenirea complicatiilor. Simptomele pot fi resimtite atat fizic, cat si psihologic, insa severitatea si impactul acestora variaza de la un pacient la altul.

Surse:

https://www.mesmedocsdujour.fr/maladie-aigue

https://www.chronicbuddy.org/qu-est-ce-qu-une-maladie-chronique/

https://www.aquaportail.com/dictionnaire/definition/2262/maladie-aigue