Botulism – cauze, simptome, diagnostic, tratament si preventie

Botulismul este o boala rara, dar grava, cauzata de o toxina care ataca nervii organismului. La inceput, simptomele se manifesta prin slabiciune a muschilor care controleaza ochii, fata, gura si gatul. Treptat, slabiciunea se poate extinde catre gat, brate, trunchi si picioare. Avand in vedere ca boala poate afecta muschii implicati in respiratie, exista riscul aparitiei dificultatilor respiratorii si chiar a decesului.

In cazul suspectarii acestei afectiuni, trebuie sa va adresati medicului sau sa mergeti imediat la camera de garda.

Botulism – generalitati

Botulismul este cauzat de o toxina produsa de Clostridium botulinum si uneori de bacteriile Clostridium butyricum si Clostridium baratii. Aceste bacterii pot produce toxina botulinica in alimente, leziuni sau la nivelul intestinelor sugarilor.

Bacteriile care produc toxina botulinica se gasesc firesc in multe locuri, dar rareori provoaca imbolnaviri in randul populatiei. Aceste bacterii produc spori, care le ajuta sa supravietuiasca in mediul inconjurator, chiar si in conditii extreme. De obicei, sporii respectivi nu provoaca imbolnaviri, chiar daca sunt ingerati, dar in anumite conditii acestia se pot dezvolta, producand una dintre cele mai letale toxine cunoscute, si anume toxina botulinica. Aceasta ataca nervii din corpul uman, provocand slabiciune si paralizie a muschilor, iar daca afecteaza nervii care controleaza respiratia, afectiunea poate fi fatala.

Botulism – cauze si factori de risc

Sporii produsi de bacteria Clostridium botulinum sunt rezistenti la caldura si foarte raspanditi in mediu, iar in absenta oxigenului germineaza, cresc si apoi excreta toxine. Exista 7 forme distincte de toxina botulinica, si anume tipurile A-G. Patru dintre acestea (tipurile A, B, E si rareori F) provoaca botulism uman. Tipurile C, D si E imbolnavesc alte mamifere, pasarile si pestii.

Toxinele botulinice sunt de obicei ingerate prin consumul alimentelor procesate necorespunzator, in care bacteriile sau sporii supravietuiesc, apoi cresc si produc toxine. Desi este in principiu o intoxicatie alimentara, botulismul uman poate fi cauzat si de infectia intestinala cu C. botulinum la sugari, infectii ale leziunilor si prin inhalare.

Prin urmare, exista mai multe tipuri ale bolii. Cele mai frecvent intalnite sunt botulismul alimentar, botulismul infantil si cel lezional. Botulismul iatrogen si cel cu toxemie intestinala la adulti sunt alte forme rare ale acestei afectiuni.

Mai jos, veti afla care sunt tipurile de botulism, precum si factorii de risc care duc la imbolnavire.

1. Botulismul infantil apare daca sporii bacteriei Clostridium botulinum sunt ingerati, ajungand in intestinele bebelusului, unde incep sa se dezvolte si sa elibereze toxina botulinica. Desi uneori nu se stie de unde provin sporii, acestia se gasesc de obicei in sol si praf, pe care exista riscul ca bebelusul sa-l inspire. Sporii pot fi prezenti si in miere. Ingerarea sporilor de Clostridium botulinum nu imbolnaveste copiii mai mari si adultii sanatosi, dar din motive necunoscute, toxina botulinica afecteaza insa sugarii cu varsta sub 12 luni. De aceea expertii recomanda parintilor sa nu le dea bebelusilor miere pana la varsta de cel putin 1 an.
2. Botulismul lezional survine daca sporii bacteriei patrund intr-o leziune. Persoanele care isi injecteaza droguri au un risc mai mare de a se imbolnavi de botulism. Afectiunea poate aparea si dupa o leziune traumatica, cum ar fi un accident de motocicleta sau o interventie chirurgicala.
3. Botulismul alimentar se produce prin consumul alimentelor care au fost contaminate cu toxina botulinica. Un risc il reprezinta alimentele de casa, care au fost conservate sau fermentate necorespunzator. Uneori si alimentele cumparate de la magazin pot fi contaminate, dar astfel de cazuri sunt mai rare. Alte surse de risc alimentar sunt:

• uleiurile infuzate cu ierburi;
• cartofii copti in folie de aluminiu;
• conservele cu sosuri de branza;
• sosurile de usturoi;
• conservele de rosii;
• sucurile de morcovi;
• alimentele tinute calde timp indelungat sau care nu au fost refrigerate la timp.

4. Botulismul iatrogen poate aparea ca urmare a procedurii de injectare a toxinei bolutinice (Botox), care implica o forma purificata si puternic diluata a bacteriei Clostridium botulinum. Aceasta se foloseste in scop cosmetic, cum ar fi pentru reducerea ridurilor, sau medical, de exemplu in cazul pacientilor care sufera de migrene. Pacientii se imbolnavesc daca li se injecteaza o doza prea mare, daca sunt minori sau subponderali sau daca se confrunta cu o afectiune preexistenta ce vizeaza nervii sau muschii.
5. Toxemia intestinala la adulti este un tip foarte rar al acestei boli, care apare la adulti in acelasi mod ca botulismul infantil. S-a observat ca persoanele cu afectiuni intestinale grave au un risc mai mare de a se imbolnavi de botulism.

Botulism – simptome si manifestari

Simptomele bolii pot include:

• disfagie (dificultate la inghitire);
• slabiciune musculara;
• vedere dubla sau incetosata;
• pleoape cazute;
• vorbire neclara;
• respiratie greoaie;
• dificultati in miscarea globilor oculari.

In cazul botulismului alimentar, pot aparea si:

• varsaturi,
• stari de greata,
• dureri de stomac,
• diaree.

In randul copiilor, afectiunea se poate manifesta prin:

• constipatie;
• dificultati de hranire;
• pleoape cazute;
• reactie slaba a pupilelor in cazul expunerii la lumina;
• fata mai putin expresiva decat de obicei;
• modificare a vocii;
• dificultati respiratorii.

Nu toti pacientii cu botulism prezinta toate aceste caracteristici. Simptomele la copiii mai mari si la adulti apar de obicei la nivelul muschilor fetei, ochilor si gatului.

Simptomatologia apare pe fondul paraliziei musculare cauzate de toxina botulinica. Daca nu este tratata, boala poate evolua, simptomele agravandu-se pana la paralizia completa a anumitor muschi, inclusiv a celor folositi in respiratie si a celor de la nivelul bratelor, picioarelor si trunchiului.

In cazul botulismului alimentar, simptomele apar in general dupa 18 – 36 de ore de la consumul alimentelor contaminate.

Diagnosticul de botulism

Afectiunea este deseori confundata cu accidentul vascular cerebral, sindromul Guillain-Barre sau miastenia gravis. Prin urmare, pentru stabilirea diagnosticului, medicul are in vedere istoricul clinic al pacientului si examenul clinic, dar recomanda si analize pentru confirmarea prezentei toxinei botulinice in ser, scaun sau alimente, si eventual analiza unei culturi de C. botulinum din scaun, leziune sau alimentele ingerate.

Alte investigatii pe care medicul le poate recomanda sunt:

• tomografia cerebrala;
• examenul lichidului spinal;
• electromiografia (testarea functiei nervoase si a celei musculare);
• testul Tensilon, pentru a exclude posibilitatea ca pacientul sa se confrunte de fapt cu miastenia gravis.

Pacientii trebuie sa astepte cateva zile pentru primirea rezultatelor.

Botulism – tratament

Desi exista un vaccin impotriva botulismului, este rar utilizat deoarece eficacitatea sa nu a fost evaluata pe deplin si in plus s-au inregistrat efecte secundare negative.

In functie de cauza si severitatea bolii, specialistul poate recurge la o varietate de optiuni de tratament. In general, medicul va administra un medicament numit antitoxina botulinica, ce blocheaza activitatea toxinei din fluxul sanguin, pentru ca aceasta sa nu mai poata provoca daune in organism. Desi antitoxina reduce riscul de mortalitate, nu poate vindeca insa tesuturile care au apucat deja sa fie deteriorate.

Cazurile severe de botulism necesita tratament de sustinere, in special ventilatie mecanica, care poate fi necesara timp de cateva saptamani sau chiar luni. Nu sunt necesare antibiotice, cu exceptia cazurilor de botulism lezional. In astfel de situatii, poate fi necesara o operatie pentru se indeparta chirurgical portiunea contaminata a plagii. Dupa operatie, pacientul poate lua antibiotice, pentru a preveni reaparitia infectiei.

Desi niciun tratament specific nu vindeca botulismul, leziunile usoare ale nervilor se pot vindeca totusi.

Botulism – complicatii si riscuri asociate

Botulismul poate paraliza muschii care sunt folositi la inghitire si respiratie. Desi antitoxina botulinica poate fi utila in multe cazuri, unii pacienti mor din cauza problemelor respiratorii si a infectiilor. Insuficienta respiratorie este de fapt cea mai frecventa cauza a decesului in randul acestor pacienti. In plus, lista problemelor de sanatate care pot aparea pe fondul acestei boli include:

• oboseala extrema (epuizare);
• slabiciune pe termen lung;
• dificultati respiratorii (dispnee);
• pneumonie prin aspiratie si infectie;
• tulburari ale sistemului nervos;
• disfagie;
• dificultati de vorbire.

Botulism – preventie

Modalitati de preventie in functie de tipul bolii:

• Botulism alimentar – respectati tehnicile adecvate de conservare si depozitare a alimentelor respective, pentru a va asigura ca germenii sunt distrusi. De asemenea, asigurati-va ca pregatiti si pastrati alimentele in siguranta:

→  daca pregatiti conserve acasa, fierbeti-le la 121 °C timp de 20 pana la 100 de minute, in functie de aliment, iar dupa desigilare, puneti borcanele la frigider;

→  in plus, gatiti aceste alimente timp de 10 minute inainte de a le consuma;

→  nu mancati alimente conservate daca recipientele au capacele umflate sau continutul are un miros neplacut. Chiar si asa, gustul si mirosul nu tradeaza intotdeauna prezenta bacteriei C. botulinum. Unele tulpini bacteriene nu influenteaza gustul sau mirosul alimentelor.

→  daca ati copt cartofi in folie, mancati-i cat timp sunt calzi, iar pe cei ramasi tineti-i la frigider, nu la temperatura camerei;

→  daca aromatizati uleiul infuzandu-l cu usturoi sau verdeturi si condimente, amestecul respectiv se tine la frigider timp de 4 zile, apoi trebuie aruncat.

• Botulism lezional – pentru a preveni acest tip al bolii si alte afectiuni grave transmise prin sange, nu folositi droguri administrate pe cale injectabila sau prin inhalare. Daca va raniti, curatati cu atentie plaga pentru a preveni infectia. In caz de infectare a leziunii, solicitati imediat tratament medical.
• Botulism infantil – pentru a reduce riscul de imbolnavire a bebelusilor, evitati sa le oferiti miere, fie si numai sa guste, copiilor sub varsta de 1 an.
• Botulism iatrogen – ca masura preventiva, daca doriti sa urmati proceduri cosmetice sau medicale ce implica utilizarea unor forme de toxina botulinica, asigurati-va ca apelati la un specialist licentiat si demn de incredere. Tipurile de toxina botulinica folosite sunt in general onabotulinumtoxinA (Botox), abobotulinumtoxinA (Dysport), dar nu numai.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17828-botulism

https://www.cdc.gov/botulism/index.html

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/botulism

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/botulism/symptoms-causes/syc-20370262