Autismul la copii – cauze, simptome si tratament

Autismul la copii – cauze, simptome si tratament Autismul la copii – cauze, simptome si tratament

Ultima actualizare: 3 mai 2023

autism-la-copii

Autismul reprezinta o tulburare de dezvoltare caracterizata prin deficit de interactiune sociala, comunicare, insa si printr-o serie de comportamente repetitive si interese restranse. Tulburarile pervazive de dezvoltare (spectrul tulburarilor autismului), printre care si autismul, surprind un spectru complex de tulburari de neurodezvoltare, a caror cauza nu este pe deplin cunoscuta.

In cele mai multe studii de domeniu se sugereaza faptul ca diferitele forme de autism au o baza in special genetica, cu un mod complex de mostenire a afectiunii. La nivel mondial, se apreciaza ca 6 din 1000 de copii pot suferi de autism, ceea ce provoaca o varietate de manifestari, atat in functie de fiecare copil in parte, cat si de tabloul simptomatologic specific tipului de afectiune.

Presupuse a fi in special rezultatul unor disfunctionalitati de dezvoltare de la nivelul sistemului nervos central sau cu etiologie genetica, simptomele si semnele manifestate de copiii cu autism includ: actiuni repetitive, tendinta de a limita contactul si comunicarea cu alte persoane (atat din aceeasi categorie de varsta, cat si mai mari), interese generalizate, de obicei fixate intr-o directie usor de abordat.

Autismul se manifesta inca de la nastere, nu apare odata cu varsta, si nu poate fi tratat, fiind prezent de-a lungul intregii vieti. Conform statisticilor, exista de 3-4 ori mai multi baieti diagnosticati cu autism decat fete. In articolul de fata va vom oferi informatii privitoare la aceasta afectiune, respectiv care sunt cauzele, simptomele si posibilitatile de tratament.


Despre autism – informatii generale

Numarul cazurilor de autism diagnosticate a crescut mult incepand cu anii 1960, in primul rand ca urmare a reactualizarii protocoalelor de diagnosticare. In ziua de astazi, exista trei afectiuni care, in trecut, erau diagnosticate separat, si care fac parte din spectrul tulburarilor autismului: sindromul Asperger, tulburarea autista (autism) si tulburarea pervaziva de dezvoltare.

Frecvent, simptomele asociate acestor afectiuni apar precoce, cand copilul are varsta de 12-24 luni. Fiind o afectiune care vizeaza sistemul nervos central, autismul se manifesta in grade diferite (de aici venind si denumirea de „spectru”) de afectare. Din cauza faptului ca afecteaza profund calitatea generala a vietii si are implicatii majore asupra dezvoltarii neurologice, parintii pot usor vedea faptul ca micutul are comportamente considerate a fi neobisnuite, anormale.

Exista o variatie majora atat in tipul simptomelor experimentate, cat si in severitatea acestora. Persoane cu autism se intalnesc oriunde pe glob, criterii precum categoria economica si gradul de dezvoltare al tarii, grupul etnic sau rasial nefiind relevante in stabilirea incidentei. Desi este o tulburare care se manifesta pe parcursul intregii vieti, neavand un tratament care tinteste clar cauza afectiunii, exista terapii, tratamente si protocoale care imbunatatesc semnificativ nivelul de trai al persoanei, capacitatea de functionare, vorbire si de a realiza activitati obisnuite fara a resimti simptomele bolii. Deoarece se manifesta in moduri complexe, in grade diferite fie de la o persoana la alta, fie chiar la aceeasi persoana (la varste diferite), persoanele cu autism s-ar putea sa aiba nevoie de sustinere si supraveghere permanenta, parintii jucand un rol important.

Pentru a sustine buna functionare a sistemului imunitar al copiilor, farmacistii Catena recomanda administrarea de Naturalis Imunovit gummy. Acest supliment alimentar sub forma de jeleuri gumate intareste organismul si il ajuta in lupta cu racelile si virozele. Datorita vitaminei C, absorbtia fierului este mai eficienta si se mentine un metabolism energetic normal. Zincul ajuta la mentinerea vederii si a sanatatii sistemului osos. De asemenea, sprijina dezvoltarea normala a functiei cognitive.

Autismul la copii – cauze, factori de risc

Cauza exacta a autismului si a celorlalte tulburari de spectru autist nu este pe deplin cunoscuta. De-a lungul anilor, teoriile privitoare la etiologia afectiunii s-au schimbat: inainte se credea ca o persoana va suferi de autism ca urmare a unei educatii deficitare din partea parintilor. Teoria „psihosociala” afectiunii s-a dovedit a fi, in schimb, falsa, deoarece cercetarile in domeniu arata faptul ca etiologia este una multifactoriala, cu o puternica baza genetica. Chiar daca aceasta nu este clara, mai putin de 10% dintre cazurile de autism apar ca urmare a unei alte afectiuni asociate. Astfel de cazuri sunt denumite „autism secundar”, aparand ca urmare a:

  • Sindromului X-fragil (sindromul Martin-Bell);
  • Fenilcetonuriei (PKU);
  • Infectiilor congenitale secundare rubeolei, citomegalovirusului;
  • Sclerozei tuberoase.

Factori genetici implicati in autism

Studiile au demonstrat ca autismul ar fi ereditar. Conform datelor, recurenta la fratii unui copil autist este de 2-8%, mai mare decat cea a populatiei generale. De asemenea, studiile cu gemeni au demonstrat ca gemenii monozigoti au o rata de concordanta a afectiunii mai mare decat cea a gemenilor dizigoti, de 90%, respectv 10%. Analizele genetice sugereaza un mod complex de mostenire, studiile sugerand existenta unor loci pe mai multi cromozomi. Determinismul genetic joaca un rol major in diagnosticul de autism.

Pentru a furniza organismului un aport optim de vitamine si minerale, farmacistii Catena va recomanda sa folositi Naturalis Acadea Bombovit Multi. Acesta este un supliment alimentar obtinut din ingrediente de origine vegetala, care cu contine zahar. Datorita Xilitolului din compozitie, este favorizata mentinerea mineralizarii dintilor. De asemenea, este un supliment care contribuie la functionarea normala a sistemului nervos si la reducerea oboselii.

Factorii de mediu implicati in autism

S-a luat in calcul impactul diversilor factori de mediu ca posibili agenti cauzali in autism. Prin studii epidemiologice, s-a demonstrat ca anumiti factori de mediu, cum sunt infectiile prenatale cu rubeola si citomegalovirus confirma existenta unui numar restrans de cazuri de autism. S-a avut in vedere si impactul expunerii la diferite metale grele (cobalt, cupru, fier, mangan, crom, molibden, zinc, vanadi, nichel, plumb) in etiologia autismului, dar necesita mai multe cercetari.

Diferite boli asociate pot duce la autism

Un subtip de tulburare din spectrul tulburarilor autismului este numit tulburarea dezintegravita a copilariei, cu evolutie insidioasa, fara un debut clar delimitat, care s-a observat ca este deseori asociata cu mai anumite afectiuni, in special daca are debut tardiv:

  • Panencefalita sclerozanta subacuta;
  • Scleroza tuberoasa;
  • Leucodistrofia;
  • Boli de stocare a lipidelor (acumularea toxica de lipide la nivel cerebral).

Factorii de risc pentru autism implica:

  • Factori genetici (gene mostenite de la parinti, mutatii spontane aparute la fat);
  • Tratament medicamentos cu acid valproic, talidomida, administrat in timpul sarcinii;
  • Copiii nascuti prematur (sub 26 de saptamani);
  • Varsta inaintata a parintilor (peste 35 de ani la femei si peste 40 de ani la barbat) a fost usor corelata cu posibilitatea de a avea un copil cu autism, dar studiile nu sunt concludente;
  • Baietii prezinta un risc de 4 ori mai mare de a dezvolta autism.

O controversa majora este reprezentata de faptul ca vaccinurile ar putea duce la autism. Totusi, nu exista nicio legatura directa intre posibilitatea dezvoltarii afectiunii si vaccinul ROR (rujeola, oreion, rubeola), administrat in copilarie.

Autismul la copii – semne si simptome

Simptomele si semnele manifestate de copiii cu autism sunt destul de usor de sesizat si de cele mai multe ori sunt identificate pana la varsta de 2 ani. De mentionat este faptul ca fiecare copil poate manifesta un cumul de simptome, nu doar simptome caracteristice, cu anumite grade de severitate. Fiind o tulburare „de spectru”, autismul se manifesta in mai multe moduri, desi poate fi observat si evidentiat un anumit tablou simptomatologic specifc. Semnalele de alarma pentru parinti sunt vizibile chiar de timpuriu, cand copilul este sugar, fiind usor de inteles.

De exemplu, un copil cu autism nu va incerca sa isi caute mama cu privirea, sa se uite la ea, nu se uita dupa obiecte in miscare, nu zambeste, nu reactioneaza la sunete, nu arata cu degetul, nu isi manifesta bucuria in vreun fel (gangureli, zambete, sunete), nu vorbeste in jurul varstei la care cei mai multi copii ar incepe sa o faca. De asemenea, exista si situatii in care copiii cu astfel de afectiuni se pot dezvolta normal, deprinzand toate abilitatile adecvate varstei. Brusc, este ca si cum copilul „isi uita” deprinderile.

Copiii cu autism mai pot prezenta si semne de agresivitate cu cei din jur, temeri, crize de plans cauzate in special de schimbari (de mediu, lumina, sunet), lipsa comunicarii non-verbale, nu imita expresii faciale sau gesturi, isi mentin privirea asupra unui punct fix, are comportamente repetitive fata de diferite obiecte. Un copil cu autism nu va zambi in mod normal, nu se va bucura atunci cand parintii ii acorda atentie, va evita contactul vizual. Printre alte semne evidente, copilul cu autism poate prezenta si probleme de alimentatie, probleme cu somnul. Diagnosticul se pune de catre un medic de specialitate.

autismul-la-copii

Diagnosticul de autism la copii

In cazul copiilor cu autism, diagnosticul se pune de medicul psihiatru, care are in vedere semnele si simptomele traduse prin comportamentul copilului. Anamneza se desfasoara punand intrebari parintilor. Autismul poate fi diagnosticat si mai rapid, nu doar in jurul varstei de 2 ani, cand parintii mentioneaza faptul ca exista simptome in special asociate comunicarii si lipsei de reactie din partea copilului. Nu exista analize specifice de laborator sau clinice pentru a putea diagnostica copiii cu autism, desi trebuie excluse alte afectiuni care pot prezenta simptome, cu necesitatea unui diagnostic diferential.

Optiuni de tratament autism

Nu exista un tratament viabil pentru autism, care sa tinteasca in mod exact cauza. Accentul este pus pe terapia comportamentala, pe interventiile educationale timpurii, adaptate copilului. Cea mai mare parte a planului de tratament se bazeaza pe educarea comportamentului, dupa o forma bine structurata si pusa la punct. Consilierea familiei, educarea parintilor, terapia limbajului, a vorbirii, dezvoltarea abilitatilor sociale, ocupationale si integrarea senzoriala sunt etape in mod corespunzator structurale, integrate in protocolul terapeutic al fiecarui copil in parte. Exista, cu toate acestea, si cazuri in care medicatia este avuta in vedere. Medicamentele antipsihotice, de exemplu, sunt utilizate pentru a ameliora tiparele de comportament repetitiv si agresivitate. Se mai folosesc si inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRI). In cazul in care copilul care are autism sufera de convulsii, se folosesc anticonvulsivante.

 

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK525976/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2931781/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7082249/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK573609/

https://www.healthline.com/health/autism#TOC_TITLE_HDR_1

https://www.nhs.uk/conditions/autism/what-is-autism/