Ateromatoza carotidiana: cauze, simptome si riscuri pentru accident vascular cerebral

Ateromatoza carotidiana (stenoza carotidiana) este o afectiune vasculara care apare ca urmare a depunerii placilor de aterom la nivelul arterelor carotide. Arterele carotide sunt vase de sange care asigura perfuzia cu oxigen si nutrienti a creierului. Placile de aterom se formeaza in urma depunerii de colesterol LDL oxidat la nivelul vaselor de sange. Drept urmare, vor bloca fluxul sanguin, iar in timp se poate ajunge la ischemia tesuturilor perfuzate. Intrucat ateromatoza carotidiana afecteaza arterele carotide, reprezinta un principal factor de risc pentru accidentul vascular cerebral (AVC), a treia cauza de deces si morbiditate in tarile dezvoltate.

Formarea placilor de aterom duce la ingustarea lumenului vasului de sange. S-a observat ca de cele mai multe ori ateromatoza carotidiana apare la nivelul bulbului carotidian, locul in care artera carotida se bifurca in cele doua ramuri ale sale: artera carotida externa, care va iriga fata, si artera carotida interna, care asigura perfuzarea cu oxigen si sange a teritoriului cerebral. Cele mai multe AVC-uri sunt de natura ischemica (apar ca urmare a fluxului deficitar de sange spre creier), cea mai frecventa cauza reprezentand-o ocluzia (aterosclerotica) arterei carotide interne, care compromite hemodinamica si determina astfel privarea creierului de oxigen si nutrienti.

Ateromatoza carotidiana – cauze si factori de risc

De cele mai multe ori, ateromatoza carotidiana apare in asociere cu o afectare mult mai extinsa a vaselor de sange, pe fondul aterosclerozei generalizate. Stenoza arterei carotide, care duce la ingustarea lumenului acesteia, este o consecinta a bolii aterosclerotice sistemice. Astfel, orice factor de risc care predispune o persoana la ateroscleroza progresiva va duce, in egala masura, si la stenoza arterei carotide. Ateromatoza carotidiana are la baza depunerea placilor de aterom, formate din particule de colesterol LDL oxidate si modificate. Acestea sunt fagocitate de catre macrofage, care se transforma in „celule spumoase”, care ulterior se depun in vasul de sange.

Drept urmare, principalii factori de risc asociati cu ateromatoza carotidiana sunt aceeasi cu cei ai aterosclerozei generalizate, si anume:

• fumatul;
• hipercolesterolemia (concentratii crescute de colesterol, in special colesterolul LDL);
• sexul masculin (barbatii tind sa fie mult mai frecvent afectati de ateroscleroza);
• varsta inaintata (elasticitatea vaselor de sange scade odata cu inaintarea in varsta);
• hipertensiunea arteriala;
• diabetul zaharat;
• obezitatea si sedentarismul;
• dieta bogata in grasimi nesanatoase, carbohidrati rafinati si zahar, saraca in fibre vegetale, grasimi polinesaturate;
• un grup de risc, insa aflat in minoritate, este reprezentat de femeile tinere diagnosticate cu displazie fibromusculara, o boala vasculara sistemica care afecteaza arterele carotide si cele renale. Anevrismele cerebrale reprezinta, de asemenea, un factor de risc pentru ateromatoza carotidiana si accident vascular cerebral (ca urmare a compresiei mecanice a arterei).

Riscul de a dezvolta ateromatoza carotidiana este mult mai mare in randul celor care prezinta predispozitie familiala spre ateroscleroza sau diferite boli coronariene. S-a mai observat faptul ca persoanele cu sindromul de apnee in somn si deviatie de semn prezinta un risc usor crescut, spre deosebire de populatia generala, de a dezvolta ateroscleroza si atermatoza carotidiana.

Ateromatoza carotidiana – simptome si manifestari clinice

Ateromatoza carotidiana este o boala progresiva, iar placile de aterom cresc in dimensiuni de-a lungul timpului. Drept urmare, in fazele initiale s-ar putea sa nu existe niciun simptom. Insa, odata ce obstructia devine semnificativa, ca urmare a cresterii placii de aterom, pot aparea mai multe simptome. De obicei, ateromatoza carotidiana va duce la AVC clasic sau la AVC ischemic tranzitoriu. In cazul unui AVC, simptomele sunt in special neurologice, incluzand:

• vorbire neclara;
• slabiciunea membrelor superioare;
• tulburari de vedere;
• amauroza fugace (pierderea partiala sau completa a vederii, dar de scurta durata) este poate principalul simptom al stenozei arterei carotide si AVC-ului tranzitoriu;
• tremuraturi ale membrelor;
• claudicatie retiniana (durere surda la nivelul retinei);
• cefalee cu debut brusc;
• sincopa, lesin;
• tulburari de echilibru;
• paralizie faciala unilaterala (hemiplegie), observandu-se diferente intre cele doua jumatati ale fetei (pleoapa cazuta, de exemplu);
• in cazurile unei ocluzii extinse a unei artere profunde, privirea poate fi deviata.

AVC-ul cauzat de ateromatoza carotidiana si, in general, de boala aterosclerotica, poate cauza o gama deosebit de variata de complicatii. Se asociaza cu morbiditate crescuta, iar in lipsa unui tratament de urgenta poate fi chiar fatal. Drept urmare, ar trebui cunoscute simptomele asociate, astfel incat sa se solicite interventie medicala de urgenta.

Ateromatoza carotidiana – riscuri pentru accidentul vascular cerebral

In general, se considera ca ruptura placii de aterom si tromboembolismul secundar sunt cauzele principale ale AVC-ului asociat cu ateromatoza carotidiana. Insuficienta hemodinamica cauzata de prezenta placii de aterom la nivelul carotidei si de ingustarea lumenului vasului de sange pare sa nu reprezinte principala cauza a unui AVC cauzat de ateromatoza carotidiana. Din punct de vedere clinic, ruperea placii de aterom se prezinta cu AVC (clasic sau ischemic tranzitoriu) sau, in unele cazuri, cu amauroza fugace (amaurosis fugax). Termenul de amauroza fugace deseori se foloseste in situatia in care simptomele tipice accidentului sunt tranzitorii si autolimitate.

Din cauza corelatiei stranse intre ruptura placii de aterom si tromboembolismul care va duce la blocarea mecanica a arterei carotide, acest model distinctiv de AVC este uneori denumit si „semnatura carotidiana” sau „model embolic carotidian”. Simptomele tipice asociate AVC-ului cauzat de ateromatoza carotidiana includ dizartrie (tulburari de vorbire, vorbire neclara), dar si amorteala contralaterala si slabiciune a mainii, bratului, fetei sau piciorului, de obicei de partea opusa a corpului. In cazurile foarte severe de ateromatoza carotidiana, se poate ajunge chiar si la blocarea unui tromb la nivelul unui vas cerebral profund, ceea ce provoaca ocluzie vasculara mare.

In ateromatoza carotidiana, o alta complicatie poate fi pierderea vederii monoculare (la un ochi) din cauza emboliei retiniene. Pierderea vederii poate fi temporara sau permanenta. Persoanele cu ateromatoza carotidiana pot prezenta si episoade recurente de pierdere a vederii la un singur ochi, de obicei de scurta durata si cu rezolvare spontana (amauroza fugace). AVC-ul tranzitoriu ischemic care implica alterare hemodinamica, si nu un tromb, se prezinta cu stres hemodinamic semnificativ, manifestat prin tremuraturi ale bratului si piciorului de cealalta parte a corpului, mai ales in momentul in care persoana sta in picioare. Ameteala ortostatica nu este semn al ateromatozei.

Principala complicatie asociata cu ateromatoza carotidiana este AVC-ul tranzitoriu ischemic si, in unele cazuri, cel clasic. Ateromatoza carotidiana mai poate duce si la simptome neurologice recurente, crescand riscul de AVC-uri recurente. La persoanele asimptomatice, diagnosticate in timp util cu ateromatoza carotidiana (cu stenoza carotidiana in proportie de 70-99%), insa care au fost si tratate, s-a observat faptul ca exista un risc de aproximativ 4,7% de a suferi cel putin un accident vascular cerebral ischemic acut, ipsilateral (de aceeasi parte), in urmatorii 5 ani. In esenta, afectiunea este insotita deseori de afectarea aterosclerotica extinsa a vaselor de sange.

Ateromatoza carotidiana – sfaturi pentru preventie

Pentru a reduce riscul de ateroscleroza si implicit ateromatoza carotidiana, se recomanda:

• renuntarea la fumat;
• gestionarea optima a hipertensiunii arteriale si a diabetului, in cazul in care acesti factori de risc pentru ateromatoza carotidiana sunt prezenti;
• practicarea activitatii fizice regulate si mentinerea unei greutati in limite normale;
• abordarea unei diete sanatoase, cu grasimi sanatoase, fibre vegetale, vitamine si minerale, carbohidrati complecsi (nerafinati);
• evaluarea periodica a profilului lipidic si a riscului cardiovascular si, in functie de rezultate, reconsiderarea stilului de viata.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK442025/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6326131/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10250083/

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/carotid-artery-disease

https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions/c/carotid-stenosis.html

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/carotid-artery-disease/symptoms-causes/syc-20360519