Atacul de panica – cum il recunoasteti si cum il gestionati corect?

Atacurile de panica sunt episoade de anxietate aparute brusc, in care simtiti teama intensa si disconfort fizic accentuat, desi nu sunteti expus niciunui pericol real sau nu exista o cauza evidenta. Un atac de panica poate fi infricosator, deoarece in momentele respective, puteti crede ca va pierdeti autocontrolul, iar unele simptome pot fi percepute drept un atac de cord sau deces iminent.

Pe parcursul vietii, multe persoane trec doar printr-unul sau doua astfel de atacuri de panica, apoi problema dispare, probabil odata cu inlaturarea situatiei stresante care a declansat-o. Daca insa va confruntati frecvent cu atacuri de panica si traiti cu teama constanta ca puteti oricand sa aveti inca un astfel de episod, s-ar putea sa suferiti de o afectiune numita tulburare de panica.

Desi fenomenul in sine nu constituie o amenintare la adresa vietii, poate fi totusi inspaimantator, afectand semnificativ calitatea vietii. Din fericire, tratamentul care se prescrie in atacuri de panica poate fi foarte eficient.

Atacul de panica – definitie, informatii

Probabil ati auzit lumea vorbind despre atacuri de panica si atacuri de anxietate ca si cum ar fi unul si acelasi lucru. De fapt, sunt afectiuni diferite.

DMS-5 (Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale) nu mentioneaza atacurile de anxietate, dar in schimb defineste anxietatea drept o caracteristica a unor afectiuni psihiatrice comune. In general, anxietatea este asociata cu anticiparea unei situatii stresante sau unui eveniment important ori neplacut si isi face simtita prezenta gradual.

Atacul de anxietate este considerat apogeul anxietatii, in timp ce un atac de panica este specific tulburarii de panica si se manifesta mult mai intens. In plus, un atac de panica apare subit si presupune o frica intensa, coplesitoare, insotita de simptome fizice problematice, cum ar fi batai accelerate ale inimii, dificultati respiratorii sau greata.

DMS-5 precizeaza ca aceste episoade se pot clasifica in atacuri de panica „asteptate” sau „neasteptate”. Cele asteptate apar din cauza factorilor de stres externi, cum ar fi fobiile, in timp ce un atac de panica neasteptat poate aparea fara o cauza evidenta.

In majoritatea cazurilor, un atac de panica dureaza doar cateva minute, desi cand treceti printr-un astfel de episod, pare ca dureaza o eternitate. In general, simptomele ating apogeul in 10 minute, apoi incep sa se estompeze.

Dupa caz, episoadele pot fi insa deosebit de lungi sau scurte. Unele atacuri de panica ajung la apogeu in doar cateva secunde, intregul episod durand numai cateva minute, in timp ce altele pot dura pana la 30 de minute. Unele persoane au descris insa cazuri cu durata de cateva ore sau chiar zile.

Conform anumitor experti, daca apogeul simptomelor nu e atins in termen de 10 minute, episodul nu este considerat atac de panica, ci anxietate intensa.

Este insa posibil sa suferiti mai multe atacuri de panica, aparute in reprize, pe parcursul unei ore sau zile. Cert este ca desi un astfel de fenomen poate dura pana la o jumatate de ora, efectele fizice si emotionale pot persista timp de cateva ore.

O persoana poate avea simultan anxietate si atac de panica. De exemplu, puteti avea anxietate pentru ca va faceti griji din cauza unei situatii potential stresante, cum ar fi o prezentare importanta la locul de munca, iar cand momentul respectiv se apropie, anxietatea culmineaza cu un atac de panica.

Pentru combaterea efectelor stresului, reducerea anxietatii si imbunatatirea calitatii somnului, puteti incerca Naturalis Strescontrol, un supliment alimentar cu efect benefic asupra starilor emotionale si a capacitatii organismului de a se adapta la situatiile de stres.

Strescontrol, 20 comprimate, Naturalis

Vezi detalii

Atacul de panica – simptome si manifestari

Un astfel de episod include cel putin patru dintre urmatoarele simptome:

• sentimentul ca se apropie un pericol iminent;
• dificultati respiratorii si senzatie de sufocare;
• batai rapide ale inimii;
• tremor;
• ameteala sau stare de lesin;
• durere in piept;
• transpiratie accentuata;
• frisoane sau bufeuri;
• senzatie de irealitate sau detasare de propriul corp;
• amorteala sau furnicaturi;
• greata;
• crampe abdominale;
• teama de a nu innebuni sau de pierdere a autocontrolului;
• frica de moarte.

Unul dintre cele mai neplacute aspecte legate de aparitia unui atac de panica este teama intensa ca episodul se va repeta. Puteti ajunge sa va temeti atat de mult de aceste momente, incat sa evitati anumite situatii care le-ar putea declansa.

Atacurile de panica – factori declansatori si cauze

Factorii de risc pot sa aiba legatura cu temperamentul (de exemplu, neuroticism si sensibilitate la anxietate), mediul inconjurator (abuzurile din copilarie etc.) sau poate fi vorba despre factori genetici si fiziologici. Cauza exacta a tulburarii de panica este necunoscuta, dar la fel ca in cazul multor tulburari de anxietate, aceasta se mosteneste. De fapt, este deseori intalnita in combinatie cu alte tulburari ereditare, cum ar fi tulburarea bipolara si alcoolismul.

Cu toate acestea, numeroase persoane fara un astfel de istoric ajung sa dezvolte aceasta problema. Functionarea defectuoasa a anumitor zone ale creierului, cum ar fi amigdala si glandele suprarenale, poate determina producerea excesiva a anumitor substante chimice care provoaca simptomele fizice ale acestor episoade.

Daca un atac de panica neasteptat nu are factori declansatori externi evidenti, in schimb, atacurile de panica asteptate si anxietatea sunt determinate de cauze similare. Printre acesti factori declansatori comuni se numara:

• un loc de munca stresant;
• sofatul;
• situatiile sociale;
• fobiile, cum ar fi agorafobia (teama nejustificata fata de spatii aglomerate sau deschise), claustrofobia (teama patologica de spatiile inchise) si acrofobia (teama de inaltimi);
• amintirea unor experiente stresante;
• afectiunile cronice, cum ar fi bolile de inima, diabetul, sindromul colonului iritabil sau astmul;
• durerile cronice;
• sevrajul provocat de sistarea consumului drogurilor sau alcoolului;
• fumatul sau consumul excesiv de cofeina;
• unele medicamente si suplimente alimentare;
• afectiunile tiroidei.

Cand stresul vietii de zi cu zi isi pune amprenta asupra starii dumneavoastra de bine, Calmogen Plant poate fi un remediu potrivit pentru o stare de spirit pozitiva si echilibru emotional. Produsul actioneaza la nivel fizic, cognitiv si emotional. Este bine tolerat de organism, fiind solutia de care aveti nevoie pentru ameliorarea tulburarilor de dispozitie.

Calmogen Plant, 20 capsule

Vezi detalii

Alti factori care pot creste riscul dezvoltarii fenomenului de atac de panica sunt:

• un istoric familial de atacuri de panica sau tulburare de panica;
• stres intens, cum ar moartea sau imbolnavirea grava a unei persoane dragi;
• un eveniment traumatic, cum ar fi un viol sau accident;
• schimbari dramatice aparute in viata, cum ar fi un divort sau nasterea unui copil;
• abuzuri fizice sau sexuale in copilarie.

De asemenea, s-a observat ca persoanele care isi asuma prea multe responsabilitati pot dezvolta tendinta de a suferi de atacuri de panica. Prin comparatie cu alti oameni, si cei cu tulburare de stres traumatic prezinta un risc mult mai mare de a se confrunta cu o tulburare de panica. Unele dovezi sugereaza ca hipoglicemia, hipertiroidismul, prolapsul valvei mitrale, labirintita (inflamatia canalelor urechii interne) si feocromocitomul (tumoare endocrina a medulosuprarenalei) pot declansa sau agrava tulburarea de panica.

Unele studii sugereaza ca reactia naturala a organismului in prezenta pericolului (instinctul „lupta sau fugi”) este implicata in aparitia acestor episoade. De exemplu, daca un urs s-ar apropia de dumneavoastra, organismul ar reactiona instinctiv. Pulsul si respiratia s-ar intensifica, corpul pregatindu-se ca viata sa-i fie pusa in pericol. Aceste reactii se manifesta si in cazul unui atac de panica, dar nu se stie de ce fenomenul apare si in lipsa unui pericol evident.

Cand este recomandat sa mergeti la medic?

In principiu, simptomele tulburarii de panica apar de obicei in adolescenta tarzie sau in prima parte a tineretii si afecteaza mai mult femeile decat barbatii. La inceput, atacurile de panica apar brusc, fara avertisment, dar cu timpul, ajung sa fie declansate de anumite situatii.

Daca va confruntati cu simptomele specifice unui atac de panica, adresati-va medicului cat mai curand. Desi episoadele sunt extrem de neplacute, fara a fi insa periculoase, acestea sunt totusi foarte dificil de gestionat pe cont propriu, iar in lipsa tratamentului, se pot agrava.

Diagnosticul de atac de panica

Medicul nu poate diagnostica atacurile de anxietate, dar in schimb poate sa diagnosticheze:

• simptomele anxietatii;
• tulburarile de anxietate;
• atacul de panica;
• tulburarile de panica.

Acesta se va interesa despre simptome si va poate recomanda analize prin care sa excluda alte afectiuni cu simptome similare, cu ar fi bolile de inima sau problemele cu tiroida.

Pentru stabilirea diagnosticului, medicul poate sa apeleze la:

• examinare fizica;
• analize de sange;
• electrocardiograma (ECG sau EKG);
• evaluare psihologica sau chestionar.

Tratament pentru atacurile de panica

In caz de anxietate si atac de panica, discutati cu medicul despre posibilele optiuni de tratament. Mai jos, enumeram cateva optiuni pe care cel mai probabil vi le va mentiona si medicul.

1. Consiliere si psihoterapie

Cand vine vorba despre terapii pentru anxietate si tulburari de panica, printre acestea se numara urmatoarele variante, deseori folosite in combinatie.

• Terapie cognitiv comportamentala (TCC) – va poate ajuta sa priviti altfel lucrurile care va ingrijoreaza. Un consilier va poate prezenta strategii prin care sa gestionati factorii declansatori, cand acestia incep sa-si faca simtita prezenta.
• Terapie cognitiva – va poate ajuta sa identificati, sa restructurati si sa neutralizati gandurile daunatoare, care deseori stau la baza unei tulburari de anxietate.
• Terapie prin expunere – implica expunerea controlata la situatii care genereaza frica si anxietate, lucru prin care puteti invata sa va confruntati temerile intr-un mod nou si constructiv.
• Tehnici de relaxare – cum ar fi exercitii de respiratie, imagini terapeutice ghidate, relaxare progresiva, biofeedback si antrenament autogen (cunoscut si sub numele de terapie autogena).

Medicul va poate recomanda sedinte de consiliere individuala, sesiuni de grup sau o combinatie a acestor doua alternative.

2. Medicatie

Printre medicamentele care va pot fi prescrise de catre psihiatru se numara:

• antidepresive – cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRI) si inhibitorii recaptarii serotoninei si norepinefrinei (SNRI);
• beta-blocante – care pot favoriza gestionarea unora dintre simptomele fizice, cum ar fi pulsul marit;
• anxiolitice – precum benzodiazepinele, care au proprietati sedativ-hipnotice, prin care suprima rapid simptomele.

Toate aceste medicamente pot avea insa efecte secundare. SSRI si SNRI sunt destinati utilizarii pe termen lung, asa ca va dura mai mult pana cand veti incepe sa simtiti efectele. Benzodiazepinele se folosesc doar pe termen scurt, deoarece prezinta risc sporit de a crea dependenta.

In general, medicii recomanda o combinatie a acestor tratamente. Cu timpul insa, in functie de evolutia starii pacientului, este posibil ca medicul sa ajusteze planul de tratament.

3. Remedii la domiciliu

Se recomanda sa discutati cu medicul pentru a afla ce puteti face pentru a preveni si trata anxietatea, precum si simptomele asociate cu atacul de panica. Este bine sa aveti la dispozitie un plan de tratament pe care sa-l respectati, deoarece daca mai apare vreun atac de panica, veti fi putin mai linistit, stiind ca situatia este sub control.

Cand simtiti apropierea unui atac de panica sau crize de anxietate, puteti incerca urmatoarele:

• Inspirati profund si lent. Cand respiratia vi se intensifica, incercati sa va concentrati asupra fiecarei inspiratii si expiratii. Pe masura ce expirati, numarati inapoi de la 4 la 1. Repetati pana cand respiratia revine treptat la normal.
• Identificati simptomele si acceptati-le ca atare. Daca treceti deja printr-un episod de anxietate sau atac de panica, stiti ca este deosebit de dificil. Amintiti-va ca simptomele vor trece si ca in curand va veti simti bine din nou.
• Practicati exercitii de mindfulness. Acestea sunt tot mai des folosite pentru a trata anxietatea si a gestiona situatiile neplacute in care intervine un atac de panica. Aceste exercitii reprezinta o tehnica prin care va puteti concentra gandurile asupra prezentului. Puteti face acest lucru observandu-va atent gandurile si senzatiile, insa fara sa reactionati la ele.
• Apelati la tehnici de relaxare. Printre acestea, se numara imaginile terapeutice ghidate, aromoterapia si relaxarea musculara. Daca aveti simptome de anxietate sau un atac de panica, incercati sa desfasurati o activitate pe care o considerati relaxanta. Inchideti ochii, faceti o baie sau folositi ulei esential de lavanda, care poate avea efecte linistitoare.

Modificarea stilului de viata poate fi de ajutor pentru prevenirea anxietatii si a episoadelor de panica, precum si pentru prevenirea gravitatii simptomelor cand apare un atac de panica.

• Reduceti si gestionati factorii de stres.
• Invatati sa identificati si sa opriti gandurile negative.
• Faceti miscare moderata, in mod regulat.
• Practicati meditatia sau yoga.
• Consumati alimente sanatoase.
• Pentru a va simti inteles, alaturati-va unui grup de persoane care se confrunta cu anxietate sau atacuri de panica.
• Limitati consumul bauturilor alcoolice si al cofeinei si evitati drogurile.

Complicatiile unui atac de panica

Daca nu sunt tratate, aceste episoade si tulburarea de panica pot afecta aproape toate aspectele vietii. Puteti sfarsi prin a va teme atat de mult de perspectiva unui atac de panica iminent, incat sa traiti intr-o stare de frica permanenta, ceea ce va poate ruina viata.

Complicatiile pe care aceasta afectiune le poate cauza sau cu care poate fi asociata:

• dezvoltarea anumitor fobii, cum ar fi teama de sofat sau de iesirea din casa;
• ingrijiri medicale frecvente pentru alte probleme medicale;
• evitarea interactiunilor sociale;
• probleme la locul de munca sau la scoala;
• depresie, tulburari de anxietate si alte afectiuni psihiatrice;
• risc sporit de suicid sau de ganduri suicidare;
• consum excesiv de alcool sau alte substante nocive;
• probleme financiare.

La unele persoane, tulburarea de panica se poate manifesta prin agorafobie, acestea evitand locurile sau situatiile care le provoaca anxietate, deoarece se tem ca nu vor putea sa gestioneze un eventual atac de panica sau sa primeasca ajutor in cazul aparitiei unui astfel de episod, ori pot sa devina dependente de altii pentru a putea iesi din casa.

Atacul de panica – sfaturi pentru preventie

Nu exista un mod sigur si universal valabil de a preveni un atac de panica sau tulburarea de panica. Speram totusi ca recomandarile de mai jos sa va poata fi de ajutor.

• Solicitati cat mai curand tratament pentru atacuri de panica, deoarece astfel puteti preveni agravarea episoadelor respective sau aparitia lor mai frecventa.
• Respectati planul de tratament prescris de medic, astfel incat sa preveniti recidivele sau agravarea simptomelor aparute in timpul unui atac de panica.
• Faceti miscare regulat, deoarece aceasta poate avea rol protector impotriva anxietatii.

Surse:

https://www.healthline.com/health/panic-attack-vs-anxiety-attack

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/symptoms-causes/syc-20376021

https://www.med.upenn.edu/ctsa/panic_symptoms.html#symptoms