Artrita juvenila – cauze, diagnostic si metode de tratament

Artrita juvenila – cauze, diagnostic si metode de tratament Artrita juvenila – cauze, diagnostic si metode de tratament

Ultima actualizare: 12 martie 2024

Artrita juvenila este o boala inflamatorie care se mai numeste si artrita idiopatica juvenila. Juvenila pentru ca afecteaza un copil cu varsta sub 16 ani si idiopatica pentru ca nu se poate depista cauza declansatoare (nu este genetica sau asociata unui eveniment extern). Cu toate acestea, este posibil sa se regaseasca un fond familial inflamator sau chiar autoimun (rezultat din producerea de anticorpi impotriva propriei persoane).


Artrita juvenila: ce este?

Artrita juvenila apare atat la baieti, cat si la fete si afecteaza unul din 1.000 de copii cu varsta sub 16 ani, ceea ce o face cea mai frecventa boala cronica a copilariei (mai des intalnita decat fibroza chistica, diabetul etc.).

Nu este o boala transmisibila si nu stim ce o provoaca. Se crede insa ca sistemul imunitar este deficitar si ca ataca tesuturile sanatoase. Artrita juvenila poate aparea dupa o infectie, dar nu infectia este cauza. Aceasta boala se manifesta prin inflamatie si durere la una sau mai multe articulatii, durere care dureaza mai mult de 6 saptamani (sub aceasta perioada, simptomele pot avea o alta cauza).

Din cauza varietatii simptomelor si a formelor si, de asemenea, deoarece copiii mici nu pot descrie cu exactitate simptomele de care sufera, un diagnostic clar de artrita juvenila poate necesita radiografii si analize de sange.

Pe langa faptul ca este in general dureroasa, artrita juvenila poate provoca leziuni permanente. Unele forme ale bolii afecteaza si alte tesuturi (ochi, piele, intestine), iar formele severe pot afecta cresterea.

In cele mai multe cazuri, dupa o evolutie de aproximativ 10  ani (in medie), marcata de perioade de recidive si remisiuni, se atenueaza si dispare.

Artrita juvenila – simptome

Copiii se pot plange de rigiditate articulara cand se trezesc dimineata sau dupa un pui de somn dupa-amiaza, pot avea dificultati in a face anumite miscari cu un brat sau picior. Una sau mai multe articulatii pot fi rosii si umflate.

Diferitele tipuri de artrita juvenila si simptomele lor specifice

  • Forma sistemica sau boala lui Still (10%)

Afecteaza atat baietii, cat si fetele, si debuteaza de obicei la varste cuprinse intre 1 și 5 ani. Combina o febra care dureaza cel putin 15 zile, diverse eruptii cutanate, adesea concomitente cu febra, si artrita. In stadiile incipiente, aceasta forma de artrita juvenila nu prezinta in mod sistematic semne de inflamatie articulara. Pot exista hepatomegalie (marire de volum a ficatului, care devine palpabila la examenul clinic) sau splenomegalie (marire de volum a splinei, care devine palpabila la examenul clinic), adenopatie si/sau serozita (revarsare seroasa: peritonita, pericardita si, mai rar, revarsare pleurala). Copiii afectati sunt adesea foarte obositi, iar spitalizarea este necesara pentru a pune diagnosticul, a monitoriza parametrii clinici si biologici si a incepe tratamentul.

  • Forma oligoarticulara (50%)

Afecteaza mai ales fetele (9 fete/1 baiat) si debuteaza in general la copii cu varste cuprinse intre 2 si 4 ani. Aceasta forma de artrita juvenila se caracterizeaza prin afectarea a 1 pana la 4 articulatii la debutul bolii. Articulatiile mari sunt adesea afectate (genunchi, glezne, incheieturi, coate), in mod asimetric. In cele mai multe cazuri, se observa putine modificari in dezvoltarea sau starea generala de sanatate a copilului afectat. In cazul in care NAA (marker biologic: anticorpi antinucleari sau anticorpi antinucleari sau factori antinucleari) sunt pozitivi, exista un risc de uveita (inflamatie a uveei ochiului) cu „ochi alb” (o forma particulara de uveita nedureroasa si care nu provoaca ochi rosii) la o treime dintre pacienti, necesitand o monitorizare sistematica si regulata de catre oftalmolog.

  • Forma poliarticulara cu factor reumatoid pozitiv* (5%)

Afecteaza in primul rand fetele (7 fete/1 baiat) din grupa de varsta 10-12 ani. Aceasta forma artrita juvenila corespunde formei pediatrice de poliartrita reumatoida. Afecteaza in principal articulatiile distale (maini, picioare) si este de obicei simetrica.

  • Forma poliarticulara fara factor reumatoid (15-20%)

Afecteaza in primul rand fetele (2 pana la 4 fete/1 baiat) cu varste cuprinse intre 1 și 3 ani, apoi intre 9 si 14 ani. Pot fi afectate atat articulatiile mari, cat si cele mici, de obicei simetric. Prezenta AAN duce, de asemenea, la uveita „ochiului alb”.

  • Artrita asociata entezitei sau spondiloartrita juvenila (5-10%)

Afecteaza mai ales baietii (7 baieti/3 fete) din grupa de varsta 10-12 ani. Articulatiile afectate sunt adesea putine la numar. In mod clasic, exista o implicare a tarsului, entesitei (inflamatie a zonelor in care articulatiile sunt inserate in os) si, uneori, a articulatiilor sacroiliace. Afectarea axiala, adica afectarea coloanei vertebrale si a articulatiilor sacroiliace din pelvis, este mai putin frecventa decat la adulti. Aceasta forma poate fi asociata cu uveita clasica (ochi rosu dureros) sau cu o boala inflamatorie a tractului digestiv. Prezenta HLAB27, un marker de susceptibilitate genetica gasit la 70% dintre pacienti, poate fi investigata in aceasta forma. Cu toate acestea, acest marker este prezent la aproximativ 10% din populatie: a fi purtator HLAB27 nu inseamna ca aveti sau ca veti avea boala.

  • Forma asociata psoriazisului (<10%)

Acest tip de artrita juvenila este impartit in mod clasic in 2 subgrupe:

  • forma timpurie asemanatoare formei oligoarticulare;
  • forma tardiva asemanatoare spondilitei juvenile.

In ambele forme, este frecventa dactilita (inflamatia unui deget de la mana sau de la picior, adica asa-numitele degete „carnati”).

Artrita juvenila – diagnostic diferential

Inainte de a pune acest diagnostic, trebuie excluse alte cauze de artrita, in special artrita infectioasa de origine bacteriana, care necesita tratament de urgenta cu antibiotice intravenoase. Alte diagnostice diferentiale frecvente sunt artrita virala sau postvirala/reactiva, boala Lyme (in formele monoarticulare), boala Kawasaki, sau chiar hemopatia in formele sistemice.

Artrita juvenila – factori de risc

Un studiu a aratat ca alergiile alimentare sunt, in unele cazuri, un factor agravant in artrita juvenila.

De aceea s-ar putea recomanda cateva masuri preventive pentru artrita juvenila, desi medicina oficiala mentioneaza rar acest lucru. Exista totusi specialisti care subliniaza importanta unei diete controlate, in prevenirea artritei (ca si a altor boli).

Cu toate acestea, intrucat cauza pentru artrita juvenila este inca necunoscuta, nu exista o modalitate recunoscuta de prevenire a acesteia.

Prevenirea si reducerea simptomelor

  • Prevenirea durerii si a rigiditatii

Copiii cu artrita (ca si adultii) se confrunta cu rigiditate matinala si dureri articulare, care pot fi prevenite sau cel putin reduse prin diverse mijloace, cum ar fi exercitiile fizice si prin aplicarea pe articulatie a unui gel cu efect de racire sau incalzire.

  • Prevenirea osteoporozei

Copiii care trebuie sa ia corticosteroizi pe termen lung sunt expusi riscului de osteoporoza. Un studiu a aratat ca suplimentarea cu calciu si vitamina D, doua substante importante pentru integritatea oaselor, a redus riscul de osteoporoza la copiii care urmeaza tratament cu corticosteroizi pe termen lung pentru artrita juvenila.

Artrita juvenila – tratamente

Artrita juvenila este o boala inflamatorie fara o cauza specifica si de aceea nu exista inca un tratament pentru aceasta afectiune.

Cu toate acestea, exista medicamente care pot reduce inflamatia cauzata de artrita si, prin urmare, pot imbunatati eficienta programelor de exercitii fizice si pot minimiza leziunile permanente ale articulatiilor.

De obicei, este nevoie de cateva luni pentru ca medicamentele sa isi faca efectul.

Medicamentele utilizate pentru artrita juvenila sunt de acelasi tip cu cele indicate pentru artrita reumatoida. Unele reduc simptomele (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene si corticosteroizi), in timp ce altele incetinesc evolutia bolii (medicamente antireumatice modificatoare de boala).

In cazul copiilor, se pune, de asemenea, un mare accent pe exercitiile de reabilitare: impreuna cu un kinoterapeut sau fizioterapeut, se elaboreaza un plan de exercitii pentru a asigura o crestere armonioasa si o dezvoltare musculara adecvata, precum si pentru a preveni pierderea amplitudinii articulare și a leziunilor sau deformarilor permanente.

Exercitiile sunt uneori efectuate in apa calda (balneoterapie). In unele cazuri, se folosesc atele pentru a sustine articulatiile (ziua sau noaptea), astfel sa se previna suprasolicitarea acestora.

In cazul artritei juvenile, exista o serie de abordari complementare, pentru a o trata mai natural.

Artrita juvenila – abordari complementare

Terapia prin masaj

Un studiu controlat a aratat ca masajele scurte, de 15 minute, oferite de parinti, au redus durerea si au crescut starea de bine a copiilor dupa o luna. Deoarece terapia prin masaj relaxeaza muschii si imbunatateste oxigenarea tesuturilor, aceasta procedura se recomanda persoanelor cu artrita.

Ingrijire si sfaturi practice pentru copil

Durerea asociata cu artrita juvenila poate fi ameliorata doar prin tratament. Cu toate acestea, asigurati-va ca mentineti un stil de viata sanatos, urmand zilnic aceste cateva sfaturi:

  • Exercitiu fizic: este important pentru copil sa practice o activitate fizica regulata, pentru a-si asigura o buna crestere si dezvoltare si pentru a-si mentine articulatiile mobile si suple. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda cel putin 60 de minute de activitate fizica pe zi (mers pe jos, alergare, ciclism, mers pe trotineta etc.) pentru copiii cu varste cuprinse intre 5 si 17 ani sau o activitate sportiva mai intensa de trei ori pe saptamana.
  • Mentineti o alimentatie sanatoasa si echilibrata: asigurati-va ca copilul adopta obiceiuri alimentare sanatoase. Asigurati-va ca primește suficient calciu si vitamina D, in functie de varsta si de nevoile nutritionale, pentru a-i asigura o crestere normala a oaselor. In cele din urma, verificati-i periodic greutatea si curbele de crestere: supraponderabilitatea creste stresul asupra articulatiilor.
  • Alternanta cald/rece: in functie de cum se simte fiecare pacient, sursele de caldura (baie fierbinte, sticla cu apa calda etc.) sau de racoare (gel, comprese etc.) pot ameliora durerile articulare.

https://www.hopitalpourenfants.com/infos-sante/pathologies-et-maladies/six-faits-sur-larthrite-juvenile-idiopathique

https://mpedia.fr/art-arthrite-juvenile-detecter-soigner/