Arterioscleroza – cauze, simptome si tratament

Arterioscleroza consta in rigidizarea arterelor, vasele sangvine care transporta sangele bogat in oxigen de la inima catre toate organele si tesuturile corpului. Cand arterele isi pierd treptat flexibilitatea, acest lucru poate afecta fluxul sanguin, perturband functionarea normala a sistemului circulator.

Arterioscleroza este un proces gradual, care are loc pe parcursul mai multor ani, si poate fi periculos deoarece deseori pacientii prezinta simptome abia dupa ce rigidizarea arterelor a inceput deja sa cauzeze complicatii, cum ar fi o serie de boli cardiovasculare pe care le vom mentiona in acest material, alaturi de simptomele, factorii de risc si optiunile de tratament disponibile in prezent.

Arterioscleroza – tipuri

Deseori „arterioscleroza” este confundata cu „ateroscleroza”, dar acesti termeni medicali au semnificatii usor diferite. Arterioscleroza defineste rigidizarea arterelor in sine, indiferent de cauza care a dus la acest fenomen, pe cand ateroscleroza reprezinta rigidizarea peretilor arteriali survenita din cauza formarii placii. Asadar, ateroscleroza este un tip specific de arterioscleroza si cel mai probabil este si termenul despre care ati auzit mai frecvent.

Exista 3 tipuri principale de arterioscleroza. In cele ce urmeaza, vom discuta despre modul in care acestea va pot afecta corpul.

1. Ateroscleroza

Ateroscleroza, pe care am mentionat-o in treacat mai sus, consta in acumularea treptata a placii de aterom in peretii arterelor medii si mari. Iata cateva artere care pot fi afectate de acest tip de arterioscleroza:

• aorta;
• arterele coronare;
• arterele carotide;
• arterele femurale;
• arterele iliace.

Placa formata din depuneri de grasimi, colesterol, calciu si alte substante se acumuleaza in stratul cel mai profund al peretilor arterei (in latineste, tunica intima).

In stadiile incipiente, in general fenomenul nu provoaca probleme sau simptome, dar pe masura ce placa se tot acumuleaza, aceasta ingusteaza treptat deschiderea (lumenul) arterelor si restrictioneaza spatiul prin care circula sangele. Acumularea placii creste, de asemenea, riscul de aparitie a cheagurilor de sange, care pot sa se formeze la nivelul placii de aterom si sa blocheze complet fluxul sangelui. Cheagurile pot declansa urgente medicale, cum ar fi un infarct sau un accident vascular cerebral.

2. Arterioloscleroza

Un alt tip de arterioscleroza este arterioloscleroza. Pe cand ateroscleroza afecteaza arterele medii sau mari, arterioloscleroza afecteaza in schimb arterele mici. Acestea se numesc arteriole si sunt elementele care fac legatura dintre arterele mai mari si capilare, jucand un rol important in controlul tensiunii arteriale.

Arterioloscleroza consta in ingrosarea peretilor arteriolelor, putand afecta inclusiv arteriolele din rinichi sau creier, ceea ce duce la o serie de complicatii.

3. Scleroza calcificata mediala Monckeberg

O alta denumire a acestui tip de arterioscleroza este „calcificarea arteriala mediala”, deoarece presupune o acumulare de calciu in stratul mijlociu al peretelui arterelor (tunica media). Calcificarea acestui strat mijlociu determina rigidizarea peretilor arteriali. Fenomenul apare in general la persoanele cu varsta de peste 50 de ani, dar poate surveni mai devreme daca aveti anumite afectiuni, cum ar fi o boala renala cronica.

Acest tip de arterioscleroza poate cauza tulburari ale fluxului sanguin, crescand riscul de complicatii cardiovasculare.

Arterioscleroza – simptome

In general, arterioscleroza nu provoaca simptome pana cand nu declanseaza complicatii, iar simptomele variaza foarte mult, in functie de tipul de arterioscleroza. Va puteti confrunta cu:

• dureri de picioare (claudicatie intermitenta) sau senzatie de arsura sau durere la nivelul picioarelor, in momentele de repaus;
• modificari ale frecventei urinarii;
• durere sau disconfort in zona pieptului;
• ameteala;
• piele uscata, insotita de prurit sau de o senzatie de amorteala;
• oboseala;
• palpitatii;
• greata sau varsaturi;
• dificultati respiratorii;
• tulburari de vorbire sau dificultati de comunicare;
• leziuni la nivelul picioarelor;
• umflare (edem);
• pierderea vederii la unul dintre ochi;
• slabiciune pe o parte a corpului.

Exista si situatii in care arterioscleroza poate genera o urgenta medicala. Sunati la 112 daca aveti simptome de:

• ischemie mezenterica acuta;
• infarct;
• embolie pulmonara;
• accident vascular cerebral;
• atac ischemic tranzitoriu.

Arterioscleroza – cauze si factori de risc

Arterioscleroza apare din cauza modificarilor peretilor arteriali. Aceste modificari sunt initial microscopice, survenind la nivelul celulelor. De exemplu, deteriorarea mucoasei interioare a arterelor (endoteliul) cauzeaza ateroscleroza.

Deseori, astfel de modificari apar pe masura inaintarii in varsta, deci nu pot fi prevenite. Exista insa si factori de risc pe care ii puteti gestiona, de exemplu modificandu-va stilul de viata.

Factorii care cauzeaza arterioscleroza sunt:

• boala renala cronica;
• hipertensiunea arteriala;
• colesterolul marit;
• varsta inaintata;
• sedentarismul;
• sindromul metabolic;
• fumatul;
• diabetul de tip 2.

Discutati cu medicul pentru a va identifica factorii de risc. De exemplu, prin modificari ale stilului de viata si tratament corespunzator, va puteti gestiona afectiunile subiacente astfel incat sa evitati arterioscleroza.

Arterioscleroza – diagnostic

Specialistii din domeniul medical diagnosticheaza arterioscleroza prin:

• efectuarea unui examen fizic;
• analizarea istoricului medical, a stilului de viata si a simptomelor;
• analize de sange si investigatii imagistice.

Daca sunteti suspect de arterioscleroza, pentru a verifica starea vaselor de sange, a evalua fluxul sanguin si functia inimii, medicul va poate recomanda una sau mai multe dintre urmatoarele investigatii:

• ecografia abdominala;
• angiografia;
• indicele glezna-brat;
• ecografia carotidiana;
• radiografia toracica;
• tomografia computerizata (CT);
• ecocardiograma (ecografie cardiaca);
• electrocardiograma (EKG);
• testul de stres la efort.

Arterioscleroza – tratament

In caz de arterioscleroza, tratamentul poate consta in:

• modificari ale stilului de viata, cum ar fi o dieta sanatoasa si mai multa miscare;
• medicamente;
• procedura cardiaca;
• interventie chirurgicala cardiaca.

Pentru unii pacienti, modificarile stilului de viata pot fi singura masura necesara pentru a gestiona arterioscleroza.

Medicamente

Multe medicamente pot incetini sau chiar anula efectele aterosclerozei. Medicamentele recomandate ca tratament pentru ateroscleroza pot include:

• statine si alte medicamente pentru controlul colesterolului – acestea pot ajuta la scaderea nivelului lipoproteinelor cu densitate joasa (LDL), numite si colesterolul „rau”. De asemenea, medicamentele pot reduce acumularea placii de aterom. Unele anticolesterolemiante pot chiar distruge acumularea depozitelor grase din interiorul arterelor. Statinele sunt un tip comun de anticolesterolemiante. Alte tipuri includ niacina, fibratii si sechestrantii acizilor biliari. S-ar putea sa aveti nevoie de mai multe tipuri de anticolesterolemiante.
• aspirina – ajuta la fluidizarea sangelui si previne formarea cheagurilor. Terapia zilnica cu doze mici de aspirina poate fi recomandata pentru prevenirea primara a infarctului sau a accidentului vascular cerebral la anumite persoane. Preventia primara inseamna ca nu ati avut niciodata un atac de cord sau un accident vascular cerebral, nu ati trecut niciodata printr-o operatie de bypass coronarian sau angioplastie coronariana cu plasarea unui stent, nu ati avut niciodata arterele obstructionate in zona gatului, picioarelor sau in alte parti ale corpului. Aspirina administrata zilnic poate preveni astfel de evenimente cardiace. Nu incepeti insa un astfel de tratament fara sa discutati mai intai cu medicul.
• antihipertensive – desi nu ajuta la combaterea aterosclerozei, pot in schimb sa previna sau sa trateze complicatiile asociate cu acest tip de arterioscleroza. De exemplu, unele medicamente pentru tensiunea arteriala pot ajuta la reducerea riscului unui atac de cord.
• alte medicamente – pot fi utilizate pentru a tine sub control alte afectiuni care cresc riscul de ateroscleroza, cum ar fi diabetul. De asemenea, pot fi administrate medicamente pentru a trata anumite simptome ale aterosclerozei, cum ar fi durerea de picioare aparuta in timpul exercitiilor fizice.
• terapie fibrinolitica – daca un cheag dintr-o artera blocheaza fluxul sangvin, medicul poate folosi un medicament care dizolva cheagul pentru a-l desprinde. Aceasta terapie este utilizata in general in situatii de urgenta.

Interventie chirurgicala sau alte proceduri

Daca arterioscleroza provoaca un blocaj arterial sever, poate fi nevoie de o procedura sau de o interventie chirurgicala.

Interventiile chirurgicale sau procedurile pentru ateroscleroza pot consta in:

• angioplastie si plasare de stent (numita si interventie coronariana percutanata) – aceasta procedura ajuta la deschiderea unei artere obstructionate. Specialistul introduce un tub subtire, flexibil, numit cateter, catre partea ingustata a arterei. Se foloseste apoi un balon mic pentru a largi artera blocata si a imbunatati fluxul sanguin. Se poate atasa si un mic tub din plasa de sarma, numit stent, pentru a mentine artera deschisa. Unele stenturi elibereaza lent anumite medicamente in sange, pentru a mentine arterele deschise.
• endarterectomie – este o interventie chirurgicala pentru indepartarea grasimilor acumulate pe peretii unei artere ingustate. Cand procedura se efectueaza la nivelul arterelor gatului, se numeste endarterectomie carotidiana.
• operatie de bypass coronarian – chirurgul foloseste un vas de sange sanatos dintr-o alta parte a corpului pacientului pentru a crea o noua cale prin care sangele sa ajunga la inima. Astfel, se redirectioneaza fluxul sangvin, evitandu-se artera coronara blocata sau ingustata. Aceasta este o interventie chirurgicala pe cord deschis si in general, se efectueaza doar in cazul pacientilor care au multe artere cardiace ingustate.

Arterioscleroza – riscuri si complicatii

Arterioscleroza perturba fluxul sangvin normal. Cand arterele sunt prea rigide, este mai greu ca oxigenul si nutrientii sa ajunga la organe si tesuturi. Prin urmare, arterioscleroza poate duce la complicatii precum:

• anevrisme;
• boala arterei carotide;
• boala coronariana;
• ischemie critica a membrelor;
• infarct;
• insuficienta renala;
• ischemie mezenterica;
• boala arterelor periferice;
• embolie pulmonara;
• stenoza arterei renale;
• accident vascular cerebral;
• tromboza;
• atac ischemic tranzitoriu.

Unii pacienti pot prezenta simultan mai multe tipuri de arterioscleroza, efectele combinate ale acestora putand genera probleme mai devreme in viata decat de obicei.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24870-arteriosclerosis

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/arteriosclerosis-atherosclerosis/symptoms-causes/syc-20350569