Apraxie: cauze, simptome, diagnostic, tratament

2024-02-23 11:57:39 2024-02-23 11:57:39 Apraxie: cauze, simptome, diagnostic, tratament

Catena

Ultima actualizare: 23 februarie 2024

Sub denumirea de „apraxie” se reunesc o suita de tulburari neurologice care, in functie de partile corporale pe care le afecteaza, pot fi individualizate in apraxie motrica, verbala, oculomotorie si altele de aceasta natura. In esenta, este vorba despre tulburari neurologice care afecteaza major functia motrica, planificarea, performanta si capacitatea de comunicare a unei persoane. Aceasta tulburare poate rezulta din diferite tipuri de leziuni cerebrale, cum ar fi accident vascular cerebral, dementa, dar si tumori, tulburari neurocognitive sau ischemie. In practica clinica, fenomenul de aparaxie descrie situatia in care un pacient nu mai are capacitatea de a efectua activitati motorii invatate anterior.

Farmacistii Catena recomanda Neuroalfa ce are o compozitie complexa, care ajuta la imbunatatirea memoriei, sustine sistemul nervos periferic si functiile cerebrale. Totodata, tinteste specific stresul oxidativ, actionand atat pe reducerea productiei radicalilor liberi de oxigen, cat si asupra cailor specifice oxidative.

Neuroalfa, 20 capsule moi, Benesio

Vezi detalii

Cuprins

1. Apraxie – generalitati

2. Apraxie – cauze si factori de risc

3. Apraxie – simptome

4. Diagnosticul de apraxie

5. Tratament apraxie

6. Apraxie – complicatii si riscuri asociate

Apraxie – generalitati

Acest spectru larg de afectiuni neurologice manifestate prin apraxie este caracterizat, in mod clinic, prin incapacitatea persoanei diagnosticate de a indeplini sarcini familiare pe care anterior le-ar fi putut indeplini, de a repeta acte candva invatate, chiar si de a-si coordona limbajul. Acest deficit nu poate fi pus pe seama unei slabiciuni motrice sau senzoriale, deficitului de intelegere sau pe seama lipsei de coordonare. Diagnosticul patologiei este, deseori, unul de excludere, existand, in mod obisnuit, trei tipuri clinice distincte. Acestea au fost descrise de catre Liepmann si, dupa caz, pot fi clasificate si pe baza tipului de deficit asociat.

Apraxie generala:

ideomotorie (constitutionala): abilitati motorii deficitare, miscari lipsite de coordonare, ce sunt incorect realizate;
ideationala: afectarea coordonarii cand vine vorba de miscari multiple, etapizate (cum ar fi imbracatul sau hranirea);
conceptuala: pierderea unui anumit concept (de exemplu, incapacitatea de a mai desena o figura geometrica, de a mai folosi un instrument pentru finalitatea sa practica);
oculomotorie: incapacitatea de a misca ochii la comanda, intr-o anumita directie;
verbala (orala): incapacitatea de a mai initia miscarea necesara vorbirii, de a articula cuvinte.

Apraxie specifica sarcinii:

mers;
vorbit;
conceptualizare (desenare, construire, copierea unui cuvant si rescrierea lui);
agnozie (incapacitatea de a recunoaste obiectele vazute) si altele.

Drept urmare, aceasta tulburare descrie un spectru multilateral de simptome si manifestari, care se individualizeaza in functie de tipul specific. In unele cazuri, pot fi prezente mai multe forme de apraxie simultan, desi, de cele mai multe ori, se asociaza teritoriului cerebral afectat de un eveniment care duce la distrugerea si compromiterea anumitor zone neuronale.

Apraxie – cauze si factori de risc

Pentru ca rezultatul unei actiuni motrice sa se concretizeze, este necesara parcurgerea celor trei faze distincte: conceptualizare, planificare si executie. Structurile implicate in executie se afla, in principal, la nivelul cortexului parietal dominant, cortexului frontal, ganglionilor bazali si la nivelul substantei albe face legatura intre aceste zone. Formulele de miscare spatio-temporala, numite si praxiconi, sunt esentiale pentru executarea miscarilor deja invatate anterior. Activarea acestor modele este secundara stimularii vizuale, auditive, verbale sau tactile. Ca urmare a unor astfel de stimuli, pe baza actiunilor anterioare, executia conceptului are loc aproape involuntar.

Dupa conceptualizare si planificare, programele motrice invatate anterior sunt esentiale pentru a se executa actiunea dorita. Zonele motorii suplimentare din cortexul premotor transpun formula in miscari secventiale specifice, cu coordonare bilaterala si etapizata. La persoanele care sufera de apraxie, exista dereglari (structurale, biochimice) la nivelul formatiunilor implicate in etapele descrise mai sus: fie ca este vorba despre planificare, fie ca este vorba despre conceptualizare, executie. De la ganglionii bazali, pana la nivelul cortexului, emisferelor cerebrale, diferite boli si tulburari care intereseaza aceste structuri pot duce, in timp, la aparitia fenomenului.

Benesio arginina buvabila ofera organismului un aport adecvat de L-arginina obtinuta din sursa naturala, prin proces de fermentatie. Starile de oboseala sunt insotite adesea de tulburari de somn, modificari de dispozitie si dificultati de concentrare. Uneori, respectarea unei diete corecte si odihna suficienta nu sunt de ajuns pentru a elimina complet oboseala intensa si prelungita, insotita de slabiciune fizică si de scaderea capacitatii de lucru.

Arginina buvabila, 1000 mg, 20 flacoane buvabile, Benesio

Vezi detalii

In cele mai multe cazuri, fenomenul de apraxie poate aparea odata cu inaintarea in varsta, deci pe fondul neurodegenerescentei, sau poate fi secundar unei tulburari care implica leziuni la nivel cerebral, care afecteaza substanta cenusie si pe cea alba a creierului. Cateva dintre cele mai frecvente sunt urmatoarele:

accidentul vascular cerebral (in special cel initiat la nivelul emisferei stangi);
degenerarea corticobazala;
boala Alzheimer;
boala Huntington;
tumorile cerebrale;
scleroza multipla;
schizofrenia;
leziunile cerebrale treumatice;
boala Creutzfeldt-Jakob;
dementa.

Conform datelor epidemiologice, 50-80% dintre persoanele cu AVC initiat la nivelul emisferei cerebrale stangi vor dezvolta apraxie, 30-50% dintre cele cu AVC la nivelul emisferei drepte ar putea dezvolta, in timp, apraxie. 19-45% dintre leziunile cerebrale traumatice duc la apraxie si, in cele din urma, fenomenul este intalnit la 90% dintre persoanele cu dementa.

Apraxie – simptome

Persoanele cu apraxie prezinta simptome specifice, in concordanta cu tipul specific al bolii. De exemplu, pacientii cu apraxie ideomotorie nu sunt capabile sa imite gesturile unei persoane, cand li se solicita acest lucru. Prezinta dificultati de orientare spatio-temporala, precum si tendinta de a-si pozitiona anormal membrele. Pacientii cu apraxie ideationala nu pot indeplini sarcinile in ordinea corecta (de exemplu, intai se incalta si apoi isi iau sosetele). La persoanele cu apraxie conceptuala, exista un deficit in a intelege utilizarea/finalitatea obiectelor prezentate. De exemplu, pot folosi o surubelnita pentru a bate un cui, sau un ciocan pentru a insuruba ceva.

Cand li se cere un anumit lucru, persoanele cu apraxie motorie a membrelor folosesc actiuni motorii fine incorecte. De exemplu, daca li se cere sa ridice o moneda de pe masa, ar putea incerca sa o prinda in palma, prin impingere la coltul mesei, in loc sa o apuce cu ajutorul degetului mare si a celui aratator. La persoanele cu apraxie oculomotorie, exista un deficit in a urma miscarile examinatorului. In cazul apraxiei de disociere, persoanele nu pot realiza actiuni sub instructiune verbala, desi sunt capabile sa urmareasca examinatorul si ii pot imita gesturile. In schimb, nu sunt capabile sa inteleaga ce li se cere si nu pot executa sarcina, fara pantomima.

Diagnosticul de apraxie

Fenomenul de apraxie poate aparea rapid dupa o ofensa neurologica (accident vascular cerebral sau leziune cerebrala traumatica) sau poate fi insidios (dementa, scleroza multipla). In cele mai multe cazuri, persoana cu apraxie nu este constienta de deficitul avut in ceea ce priveste diferite activitati sau deprinderi invatate anterior. Diagnosticul se pune pe seama constatarilor evidente ale examenului fizic si consultatiei. Evaluarea de laborator implica, in primul rand, incercarea de a identifica potentialele cauze etiologice. Investigatiile de imagistica prin PET si RMN sunt cele mai sensibile cand vine vorba de identificarea problemelor cerebrale care pot initia tulburarea.

Tratament apraxie

Din pacate, nu exista vreun tratament farmacologic sau chirurgical pentru apraxie. Totusi, in gestionarea si ameliorarea simptomelor, multe studii sustin viabilitatea si eficienta terapiei ocupationale, logopediei si a terapiei fizice (kinetoterapiei). De multe ori, prezenta acestui fenomen dupa un accident vascular prezice nivelul ulterior de asistenta si ingrijire atenta de care persoana in cauza va avea nevoie. Reabilitarea prin strategii multiple, care pot implica inclusiv psihoterapie, trebuie initiata intr-un cadru controlat si, de preferat, la scurt timp dupa evenimentul declansator (leziunile secundare accidentului vascular cerebral).

Apraxie – complicatii si riscuri asociate

Persoanele cu aceasta tulburare pot avea probleme semnificative in ceea ce priveste capacitatea de a mai realiza sarcini deja invatate si activitati zilnice. Pentru a se evita eventualele accidentari cauzate de lipsa coordonarii, este necesara implementarea unor masuri de siguranta adecvate. Multi pacienti pot necesita constant ingrijire specializata sau din partea familiei, in cazul in care este observata incapacitatea absoluta si debilitanta de a efectua anumite abilitati candva cunoscute. In esenta, prognosticul variaza in functie de conditiile individuale ale pacientului, de etiologie si de complicatiile la care se poate ajunge, cum ar fi: