Anxietate sociala: care sunt cauzele si cum poate fi depasita

Tulburarea de anxietate sociala (denumita anterior fobie sociala) a fost recunoscuta in anii 1960 ca fiind o tulburare fobica specifica, iar termenul defineste intelegerea actuala a fobiei, utilizata si in manualele de diagnosticare a unei astfel de afectiuni. Dupa cum este stabilit in Clasificarea Internationala a Bolilor si in Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale, acest termen defineste o teama persistenta, uneori nejustificata, fata de una sau mai multe situatii de natura sociala in care s-ar putea produce jena, teama sau anxietate unei persoane care sufera de anxietate sociala, deseori aceste sentimente fiind disproportionate si exagerate fata de realitate.

Farmacistii Catena recomanda Benesio Magneziu B complex. Combinatia de magneziu si complexul de vitamine B (B1, B2, B3, B5, B6, B12 si acid folic) contribuie la metabolismul energetic normal, la reducerea oboselii si extenuarii, la mentinerea sanatatii psihice si la functionarea normala a sistemului nervos.

Benesio Magneziu B complex X 14 plicuri orodispersabile

Vezi detalii

Situatiile sociale tipice pot fi grupate in cele care implica interactiune, observare si performanta proprie. Printre acestea, se pot numara intalnirile cu alte persoane, discutiile in sedinte, grupuri, initierea unor conversatii, discutiile cu persoane cu autoritate, mancatul in public, sustinerea si prezentarea unui discurs, utilizarea toaletelor publice, mersul la scoala si chiar posibilitatea ca persoana respectiva sa fie vazuta in public. Persoanele cu anxietate sociala se pot ingrijora intr-un mod exacerbat cu privire la oricare dintre aceste activitati si pot face acest lucru cu zile sau saptamani inainte de situatia sociala anticipata, incercand sa evite situatiile de aceasta natura.

Anxietate sociala – generalitati, descriere

Desi persoanele cu anxietate sociala tind sa supraevalueze si sa exagereze anumite lucruri, fiind in disproportie fata de „amenintarea reala”, sentimentele sunt deseori resimtite in special atunci cand se expun la o posibila evaluare negativa din partea celorlalti, atunci cand se angajeaza in situatii de a performa in public sau in interactiuni sociale. In urma cu peste 50 de ani, fobia de acest gen a fost diferentiata pentru prima data de „agorafobie” (teama de a fi singur in spatiile publice). Exista mai multe subtipuri de anxietate sociala, clasificate dupa un anumit criteriu ce este cunoscut sub termenul de „specificator”, in functie de declansatorii anxietatii si semnelor.

Tulburarea de anxietate sociala este un tip comun de tulburare din spectrul anxietatii. Emotiile, sentimentele si teama resimtite de o persoana cu anxietate sociala sunt atat de intense, incat vor trece peste capacitatea lor de control si gestionare. Pentru unele persoane, poate a fi indeajuns de intensa incat sa le impiedice sa mearga la serviciu, la scoala sau sa interactioneze cu altii. In astfel de situatii, se ajunge la izolare si evitarea interactiunilor umane, din necesitatea evidenta de a nu se expune factorilor de risc. Tulburarea de anxietate sociala debuteaza, de obicei, pe la sfarsitul copilariei si poate fi usor asociata cu timiditatea extrema sau cu izolarea sociala.

Anxietate sociala – simptomatologie

Atunci cand trebuie sa performeze in fata sau in preajma altor persoane, in diferite circumstante sociale (tinerea unui discurs, prezentarea unui proiect, solicitarea unor servicii), persoanele cu anxietate sociala pot prezenta urmatoarele semne:

·       se inrosesc, incep sa transpire abundent sau sa tremure;

·       le creste ritmul cardiac;

·       simt ca au probleme in a-si comunica ideile si a vorbi;

·       au o postura rigida a corpului, pumnii stransi, evita contactul vizual;

·       isi pierd respiratia si li se usuca gura;

·       sunt incercate de un sentiment de jena, teama si de senzatia ca vor fi judecati;

·       le este greu sa initieze o conversatie, prefera sa stea singuri si se simt stanjeniti atunci cand cineva li se adreseaza;

·       de obicei, poarta conversatii foarte scurte si dau raspunsuri generale;

·       evita locurile in care exista prea multe persoane.

Simptomele pot fi diferite de la o persoana la alta si, in general, exista persoane care sufera de anxietate sociala, insa au performante publice semnificative. Factorii declansatori pot sa difere in functie de contextul social.

Anxietate sociala – cauze

Studiile in domeniu au reliefat faptul ca persoanele cu tulburare de anxietate sociala prezinta si un raspuns mai exacerbat al sistemului nervos autonom, inclusiv o frecventa cardiaca ridicata. In plus, mai multe sisteme ale neurotransmitatorilor, inclusiv serotonina, glutamatul, dopamina, care sufera dereglari, pot fi implicate in patogeneza tulburarii. Studiile de imagistica cerebrala au demonstrat faptul ca persoanele cu aceasta tulburare prezinta o activitate intensa a circuitelor limbice si paralimbice, care sunt implicate in raspunsurile comportamentale si emotionale. S-a mai demonstrat faptul ca anumite temperamente, respectiv stresul matern, sunt posibile cauze.

Studiile familiale si pe gemeni au sugerat ca rolul factorilor genetici, drept factori etiologici in tulburarea de anxietate sociala, este considerat a fi in stransa dependenta de factorii de mediu. Markerii genetici sunt dificil de identificat, in schimb. Educatia din partea parintilor, care este una excesiv de protectiva, controlata sau intruziva, poate avea drept rezultat un temperament mai inhibat la copii, crescand riscul de tulburare de anxietate sociala. Evenimentele negative, foarte stresante, cresc riscul unei astfel de tulburari. Numeroase zone ale creierului sunt implicate in aceste sentimente de frica, anxietate, dar nu se cunosc pe deplin cauzele acestei tulburari.

Anxietate sociala – diagnostic

Evaluarea tulburarii de anxietate sociala trebuie sa includa criteriile specifice de diagnosticare, asa cum sunt prevazute in manualele de diagnostic. Aceste criterii includ:

·       frica sau anxietatea pronuntata in jurul uneia sau mai multor situatii sociale, in special cand vine vorba de posibila examinare a celorlalti;

·       persoana se teme ca va actiona intr-un anumit mod, care poate fi evaluat negativ;

·       situatia sociala, in cea mai mare parte, provoaca sentimente de frica sau teama;

·       sentimentele sunt disproportionate fata de amenintarea reala;

·       teama se resimte in situatii specifice, de cel putin 6 luni, si duce la scaderea calitatii vietii;

·       frica nu poate fi atribuita efectelor consumului unor substante sau unei afectiuni medicale, si nici simptomelor unei alte tulburari psihice;

·       o trasatura centrala a anxietatii sociale este teama de evaluarea negativa.

Exista mai multe teste specifice si instrumente utile pentru a evalua existenta anxietatii sociale, iar diagnosticul intra in expertiza unui medic psihiatru.

Un alt remediu recomandat de farmacistii Catena este Benesio Strescalm. Benesio Strescalm, datorita mixului de 7 ingrediente active, ajuta organismul in lupta cu stresul si restabileste echilibrul functiilor fizice si psihice, inducand o stare de bine.

Strescalm, 30 capsule, Benesio

Vezi detalii

Anxietate sociala – remedii si tratament

Persoanele cu anxietate sociala dispun de tratamente medicamentoase si alternative de terapie cognitiv-comportamentala, pentru a trata tulburarea de anxietate sociala. Conform analizelor de epidemiologie, persoanele cu anxietate sociala raspund favorabil la:

·       terapia cognitiv-comportamentala (psihoterapie);

·       administrarea de inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei sau inhibitori ai recaptarii de serotonina si noradrenalina.

In prezent, nu exista dovezi conform carora combinatiile farmacologice si psihologice ar fi mai eficiente decat monoterapia. Cu toate acestea, comparatiile sugereaza ca medicatia specifica in caz de anxietate sociala are efecte mai rapide, insa efectele terapiei cognitiv-comportamentale sunt de durata mult mai lunga. Alte alternative de terapie ale anxietatii sociale pot include:

·       expunerea treptata a pacientului la situatiile declansatoare (expunere in vivo);

·       relaxarea aplicata, prin care pacientul este educat despre cum sa reactioneze in situatia respectiva;

·       imbunatatirea abilitatilor sociale si recunoasterea adevaratelor capacitati;

·       restructurarea cognitiva;

·       interventii cognitiv-comportamentale (care cuprind si terapia cognitiv-comportamentala);

·       terapia cognitiva;

·       psihoterapie interpersonala;

·       psihoterapie psihodinamica;

·       antrenament de mindfulness (constientizare).

Netratata, tulburarea este recunoscuta ca avand potential debilitant si, din pacate, este deosebit de raspandita. Poate avea drept rezultat un nivel educational scazut, performante profesionale slabe, interactiune sociala ingreunata, izolare, relatii sociale de calitate inferioara si, in general, o calitate mult scazuta a vietii. Tulburarea de acest tip poate fi asociata si ideilor suicidare, unei stime de sine scazuta, statut socio-economic inferior, somaj, probleme financiare si lipsa unui partener de viata. Multe persoane nu sunt constiente de problemele avute si, prin urmare, nici nu cauta si nu solicita tratament specific.

La pacientii netratati, tulburari psihiatrice suplimentare apar la pana 90% din cazuri. Tulburarea de anxietate sociala este un factor predictiv pentru depresia majora si alcoolism sau pentru consumul altor substante de acest gen. Pacientii care au tulburari psihiatrice subiacente au o probabilitate mai crescuta de a prezenta simptome exacerbate, de a prezenta rezistenta la tratament, precum si compromiterea abilitatilor sociale, scaderea functionalitatii generale si chiar predispozitia de a apela, in cele din urma, la suicid.

Surse:

https://www.nimh.nih.gov/health/publications/social-anxiety-disorder-more-than-just-shyness

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK555890/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK327674/

https://www.webmd.com/anxiety-panic/guide/mental-health-social-anxiety-disorder

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/social-anxiety-disorder/symptoms-causes/syc-20353561