Anevrism de aorta abdominala: cauze, simptome, tratament, prevenire

Anevrismul de aorta abdominala reprezinta o dilatatie (protuberanta) a aortei, la nivelul abdomenului. Aorta este cea mai mare artera a corpului uman. Ea transporta sangele de la inima catre toate organele, trecand prin piept si abdomen. Anevrismul de aorta abdominala este o boala grava, cu o rata ridicata a mortalitatii, dar cu sanse mari de vindecare daca este diagnosticata din timp. Aproximativ 4% din populatie sufera de anevrism aortic, iar, la persoanele de peste 60 de ani, procentul se ridica la 6%. Afectiunea apare, in cazuri izolate, si in randul tinerilor.

Datele statistice arata ca anevrismul de aorta abdominala este cauzat, in principal, de ateroscleroza, afectiune care se caracterizeaza prin dezvoltarea unor placi de grasime pe artere.

Daca nu este tratat, anevrismul creste, facand peretii arterei din ce in ce mai fragili, pana cand se rup. Ruperea unui anevrism de aorta abdominala poate duce la deces.

Factorii de risc in ce priveste dezvoltarea anevrismului de aorta abdominala sunt varsta inaintata, de peste 60 de ani, fumatul, hipertensiunea, un nivel ridicat al colesterolului, sexul masculin (boala apare mai rar la femei) si istoricul familial de anevrism de aorta abdominala.

Ce este anevrismul de aorta abdominala?

Dupa cum mentionam, anevrismul de aorta abdominala (AAA) este o dilatatie aparuta in partea de aorta care se afla la nivelul abdomenului (aorta abdominala). Aceasta dilatatie se formeaza intr-o zona in care peretele aortei s-a slabit. In mod normal, peretele aortei este suficient de puternic si flexibil pentru a tine sub control presiunea constanta a sangelui pe care o pompeaza inima. Cu toate acestea, peretele aortei poate fi slabit de anumiti factori precum imbatranirea, fumatul si anumite afectiuni medicale. Daca peretele aortei devine fragil, nu poate face fata presiunii fluxului sanguin la fel de bine ar trebui.

Drept urmare, partea slabita a peretelui aortei se extinde spre exterior si se mareste. Aceasta expansiune, sau dilatatie, continua sa se extinda in timp. Medicii pun diagnosticul de anevrism de aorta abdominala daca un segment al aortei se extinde la cel putin 50% din diametrul sau normal. In cazul multor persoane, aceasta protuberanta poate atinge aproximativ trei centimetri (cm) latime.

Cu cat anevrismul devine mai mare, cu atat creste riscul sa se sparga si sa provoace o hemoragie interna care pune viata in pericol. Anevrismele mai mari de 5,0 centimetri in cazul femeilor si 5,5 centimetri in cazul barbatilor sunt deosebit de periculoase. Cu cat cresc mai mari, cu atat creste riscul ca acestea sa se rupa. De obicei, anevrismul de aorta abdominala provoaca simptome abia atunci cand se rupe sau este aproape sa se rupa. De aceea, este esential sa aflati daca aveti factori de risc pentru un anevrism de aorta abdominala si sa luati toate masurile pentru a-l trata.

Ruperea unui anevrism de aorta abdominala este o urgenta medicala. Apelati numarul de urgenta daca aveti dureri bruste si severe in abdomen sau in partea inferioara a spatelui. Printre manifestari se mai pot numara, de asemenea, problemele de respiratie, ametelile si greata.

Tipuri de anevrism de aorta abdominala

Medicii ar putea clasifica un anevrism de aorta abdominala in functie de marimea sa pentru a oferi cel mai bun tratament.

• AAA mici au un diametru de 3–4,4 centimetri (cm). Este putin probabil ca aceste anevrisme sa se rupa si este posibil sa nu necesite tratament. Medicii pot recomanda modificari ale stilului de viata pentru a preveni cresterea in dimensiuni a unui anevrism mic.
• AAA medii au un diametru de 4,5–5,4 cm. Pe langa recomandarea modificarii stilului de viata, medicii vor monitoriza probabil aceste anevrisme in mod regulat pentru a se asigura ca nu se dezvolta.
• AAA mai mari au un diametru mai mare de 5,5 cm si au o probabilitate mai mare de rupere. Medicii recomanda, de obicei, o interventie chirurgicala pentru a trata aceste anevrisme.

Cauze si factori de risc

Cauza anevrismului de aorta abdominala este momentan necunoscuta. Cu toate acestea, s-a dovedit ca anumiti factori cresc riscul de a dezvolta aceasta afectiune:

Fumat

Fumatul poate deteriora direct peretii arterelor si poate creste riscul de hipertensiune arteriala.

Hipertensiune arteriala

Tensiunea arteriala este determinata de cantitatea de sange pe care o pompeaza inima si de rezistenta pe care sangele o intampina in artere. Hipertensiunea arteriala poate slabi peretii aortei, iar acest lucru poate provoca formarea unui anevrism.

Inflamatie vasculara (vasculita)

Cu toate ca se intampla foarte rar, inflamatia grava a aortei si a altor artere poate provoca ocazional un anevrism de aorta abdominala.

Anevrismele se pot forma in orice vas de sange din corp. Cu toate acestea, anevrismele de aorta abdominala sunt considerate deosebit de grave din cauza dimensiunii aortei.

Cine este expus riscului de anevrism de aorta abdominala?

Riscul de anevrism de aorta abdominala este mai mare in randul persoanelor:

• de sex masculin
• supraponderale sau obeze
• care au peste 60 de ani
• care au un istoric familial de afectiuni cardiace si anevrisme
• care au hipertensiune arteriala, mai ales in randul celor care au intre 35 si 60 de ani
• care au un nivel ridicat de colesterol sau o acumulare de grasime in vasele de sange (ateroscleroza)
• duc un stil de viata sedentar
• au suferit traumatisme la nivelul abdomenului
• care fumeaza

Semne si simptome

Anevrismele se dezvolta lent, in general de-a lungul mai multor ani, iar peste jumatate din bolnavi nu prezinta simptome. Persoanele diagnosticate cu anevrism de aorta abdominala au raportat pulsatii abdominale sau durere in regiunea lombara.

Decesul se produce din cauza unei rupturi care apare in peretele aortei abdominale, cu hemoragie intensa, de multe ori pacientul nemaiavand timp sa ajunga la spital. Este problema vasculara cu cel mai mare nivel de mortalitate (peste 90%).

Diagnostic

Cel mai bun tratament este, evident, preventia. De aceea, persoanele care prezinta unul sau mai multi factori de risc trebuie sa caute din timp ajutorul unui medic generalist sau al unui medic chirurg cardiovascular. Pregatirea dinainte de consultatie poate facilita stabilirea diagnosticului. Poate fi util ca pacientul sa prezinte doctorului o lista cu toate simptomele si momentul in care acestea au aparut, un istoric medical, inclusiv alte afectiuni de care sufera si medicamentele si suplimentele pe care le ia in mod regulat. Medicul va pune o serie de intrebari, printre care:

• Cand au aparut simptomele?
• Simptomele sunt ocazionale sau frecvente?
• Care este intensitatea simptomelor?
• In cazul in care pacientul simte dureri, care este intensitatea acestora?

Diagnosticul se stabileste, deci, prin examinare clinica si, in cazuri mai grave, prin ultrasonografie Doppler si/sau angiotomografie a abdomenului si/sau a pelvisului, RMN.

Tratament

Exista doua tipuri de tratament: medical, atunci cand anevrismul este fusiform minor (ambii pereti ai aortei sunt dilatati), care presupune gestionarea factorilor de risc, urmand ca, la sase sau 12 luni, medicul sa evalueze starea pacientului, si chirurgical, atunci cand anevrismul este fusiform major, cu dimensiuni considerate periculoase.

In astfel de cazuri, interventia chirurgicala se poate efectua in doua moduri: prin metoda conventionala, cu deschiderea cavitatii abdominale, sau prin metoda minim invaziva, numita endovasculara: accesul se face prin arterele femurale, prin implantarea unei endoproteze. Aceasta ultima metoda prezinta mari avanataje, cum ar fi diminuarea timpului de internare si o incidenta mai mica de risc de complicatii in primele 30 de zile. Este o tehnica care revolutioneaza tratamentul anevrismului de aorta abdominala.

Complicatii

Anevrismul de aorta abdominala poate provoca mai multe complicatii, care pot fi grave sau care pun viata in pericol. Complicatiile potentiale ale unui anevrism de aorta abdominala sunt:

• disectie aortica sau o ruptura produsa in stratul interior al aortei
• cheaguri de sange, care se pot desprinde si pot bloca fluxul de sange catre alte parti ale corpului
• ruperea anevrismului de aorta, care poate duce la hemoragie interna

Daca aveti simptome precum tensiune arteriala scazuta, dificultati de respiratie, puls ridicat sau durere brusca si intensa de spate sau de stomac, trebuie sa solicitati imediat asistenta medicala.

Prevenire

Anevrismul de aorta abdominala nu poate fi prevenit intotdeauna. Cu toate acestea, un stil de viata sanatos va fi intotdeauna util in prevenirea acestei probleme medicale. Pentru a reduce riscul de anevrism de aorta abdominala este recomandat sa:

• adoptati o alimentatie sanatoasa si echilibrata
• faceti exercitii fizice regulate
• renuntati la fumat, daca este cazul
• sa pastrati o greutate moderata
• consumati alcool cu moderatie

Referinte:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/abdominal-aortic-aneurysm/symptoms-causes/syc-20350688

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/7153-abdominal-aortic-aneurysm

https://www.healthline.com/health/abdominal-aortic-aneurysm

https://www.medicalnewstoday.com/articles/abdominal-aortic-aneurysm