Anatomia inimii si functionarea acesteia – privire de ansamblu

Ca parte centrala a sistemului circulator, inima este responsabila pentru pomparea sangelui, furnizarea de oxigen si nutrienti si eliminarea deseurilor metabolice, cum ar fi dioxidul de carbon, din toate tesuturile corpului. Inima si o retea de artere si vene alcatuiesc sistemul cardiovascular.

Inima este un organ vital al corpului; prin urmare, minuscule disfunctii sau anomalii ale inimii pot avea consecinte drastice asupra sanatatii umane. De obicei, inima are dimensiunea unui pumn de adult si se gaseste inchisa intr-un sac pericardic in centrul pieptului, inclinata spre stanga si sub stern, intr-un compartiment toracic.

Cum circula sangele in inima

Inima este formata din patru camere, patru valve unidirectionale si un set de artere si vene care regleaza fluxul normal de sange in organism.

Buna functionare a sistemului circulator este mentinuta de o retea complexa de vase de sange care transporta sangele in tot corpul si inapoi la inima. In timp ce venele aduc sangele neoxigenat inapoi in inima, cele care transporta sangele oxigenat departe de inima, catre alte tesuturi din organism, sunt cunoscute sub numele de artere. Cele doua exceptii de la acestea sunt arterele pulmonare si venele pulmonare, precum si artera si vena ombilicale.

Cele doua camere superioare ale inimii se numesc atrii, septul atrial impartind atriul drept si pe cel stang. Vena cava superioara si inferioara sunt vene majore care alimenteaza atriul drept cu sange neoxigenat din restul corpului.

Vena cava superioara aduce sangele neoxigenat in atriul drept de la membrele superioare si din cap, in timp ce sangele neoxigenat din abdomenul si membrele inferioare este adus in inima prin vena cava inferioara.

Venele pulmonare furnizeaza sange oxigenat de la plamani in atriul stang si sunt singurele vene din organism care transporta sange oxigenat. Cu toate acestea, in timpul sarcinii, vena ombilicala transporta sange oxigenat si bogat in nutrienti de la placenta la fat.

Ambele atrii se contracta si elibereaza sange in ventriculi cand sunt pline, un proces controlat de valvele atrioventriculare. Fluxul de sange neoxigenat din atriul drept in ventriculul drept este reglat de valva tricuspida, in timp ce valva mitrala controleaza fluxul de sange oxigenat din atriul stang catre ventriculul stang.

Cele doua camere inferioare ale inimii se numesc ventriculi. Ventriculul drept primeste sange neoxigenat care se aduna in atriul drept. Acest proces are loc prin deschiderea si inchiderea sistematica a valvelor atrioventriculare si semilunare.

Valva semilunara care leaga ventriculul drept de plamani este valva pulmonara. Aceasta supapa ramane inchisa in timp ce supapa tricuspida se deschide si elibereaza sange in ventriculul drept din atriul drept.

In mod similar, ventriculul stang primeste sange oxigenat din atriul stang prin valva mitrala. In timpul acestui proces, cealalta valva semiluna, cunoscuta sub numele de valva aortica, ramane inchisa pentru a permite ventriculului stang sa se umple cu sange. Ventriculii se contracta atunci cand sunt plini, determinand ulterior inchiderea valvelor tricuspide si mitrale si deschiderea valvelor pulmonare si aortice pe partea dreapta si, respectiv, stanga.

Cand ventriculul drept se contracta, sangele neoxigenat curge prin valva pulmonara, in plamani, prin trunchiul pulmonar. Trunchiul pulmonar se imparte in arterele pulmonare stanga si dreapta, singurele artere din organism care transporta sange neoxigenat. Cu toate acestea, in timpul sarcinii, artera ombilicala va transporta si sangele neoxigenat de la fat la placenta pentru a reoxigena aportul de sange fetal.

Sangele oxigenat este pompat prin valva aortica in aorta atunci cand ventriculul stang se contracta. Valva aortica se imparte in artere mai mici, cunoscute sub numele de artere iliace comune, care transporta sangele in restul corpului printr-o retea complexa de artere.

Farmacistii Catena recomanda suplimentul alimentar de la Naturalis, CardioSuport, care reuneste intr-o singura formula nutrienti esentiali si substante naturale cu efecte benefice asupra sistemului cardiovascular.

Naturalis CardioSuport X 30 capsule gelatinoase moi

Vezi detalii

Structura inimii

Peretele inimii este compus din trei straturi, si anume epicardul exterior (stratul subtire), miocardul mijlociu (stratul gros) si endocardul cel mai interior (stratul subtire). Miocardul este alcatuit din fibre musculare cardiace si este responsabil pentru contractia si relaxarea care are ca rezultat pomparea inimii.

Cele doua atrii au un strat de miocard mai subtire decat ventriculii, deoarece forta necesara pentru contractiile atriale este mult mai mica decat cea necesara pentru contractiile ventriculare. Peretii ventriculului drept sunt, de asemenea, mai subtiri, deoarece acest ventricul pompeaza sange doar la o distanta scurta pana la plamani. Prin comparatie, ventriculul stang, care are pereti mult mai grosi, trebuie sa genereze suficienta forta pentru a pompa sangele oxigenat in tot restul corpului.

Miocardul necesita un aport constant de oxigen si substante nutritive pentru a mentine contractiile si relaxarea care ajuta inima sa pompeze. Aceasta alimentare cu sange este mentinuta printr-un set de artere coronare si vene din miocard.

Arterele coronare drepte si stangi, care se ramifica pe prima sectiune a aortei, cunoscuta sub numele de aorta ascendenta dintre ventriculul stang si arcul aortic, furnizeaza sange catre o retea de capilare din miocard. Sangele neoxigenat din miocard este transportat printr-un set de vene cardiace in atriul drept, care este ulterior drenat prin sinusul coronar.

Ce sunt bataile inimii?

In medie, inima bate de 100.000 de ori pe zi si transporta aproximativ 5,6 litri de sange in tot corpul, de trei ori pe minut. Ciclul cardiac, cunoscut si sub numele de batai ale inimii, incepe cu colectarea sangelui neoxigenat in atriul drept.

Simultan, atriul stang se umple cu sange oxigenat din plamani. Nodul sinoatrial (nodul SA), situat in peretele superior al atriului drept, initiaza ritmic impulsuri electrice, de 70-80 de ori pe minut la ambele atrii. Nodul SA poate fi influentat de impulsurile nervoase din sistemul nervos autoimun si de hormoni specifici, cum ar fi hormonul tiroidian si epinefrina.

Nodul SA este adesea denumit stimulatorul cardiac al inimii, deoarece stabileste ritmul batailor inimii. Componentele suplimentare ale sistemului de conducere electrica al inimii includ nodul atrioventricular, ramurile fasciculului, fasciculul atrioventricular si miofibrele de conducere, cunoscute sub numele de fibre Purkinje.

Cand este plin, atriul drept si cel stang se contracta impreuna, deschizand astfel valvele atrioventriculare si drenand sangele in ventriculii drept si, respectiv, stang. Impulsul electric din nodul SA trece apoi prin sistemul de conducere His-Purkinje, care stimuleaza contractia ventriculilor.

Contractia ventriculara pompeaza sangele oxigenat din ventriculul stang in aorta si in restul corpului, in timp ce sangele neoxigenat ajunge din ventriculul drept in plamani.

Faza de contractie a atriilor si a ventriculilor este cunoscuta sub numele de sistola. In schimb, faza de relaxare este cunoscuta sub numele de diastola. Sistola si diastola constituie un singur ciclu cardiac, care dureaza aproximativ 0,8 secunde la o frecventa cardiaca normala.

Ritmul cardiac presupune numarul batailor inimii intr-un minut. Frecventa cardiaca de odihna a unui adult sanatos variaza intre 60 si 100 de batai pe minut. Copiii au de obicei ritm cardiac mai mare. Ritmul cardiac este, de asemenea, afectat de emotii, temperatura corpului si nivelurile de activitate.

Afectiunile inimii

Afectiunile cardiace sunt printre cele mai frecvente tipuri de tulburari care afecteaza oamenii. Bolile de inima reprezinta principala cauza de deces pentru persoanele de toate genurile si majoritatea grupurilor etnice si rasiale.

Conditiile comune care va afecteaza inima includ:

• Fibrilatie atriala (afib): impulsuri electrice neregulate in atrium.
• Aritmie: batai ale inimii care sunt prea rapide, prea lente sau neregulate.
• Cardiomiopatie: ingrosare, marire sau rigidizare neobisnuita a muschiului inimii.
• Insuficienta cardiaca congestiva: cand inima este prea rigida sau prea slaba pentru a pompa sange in mod corespunzator in corp.
• Boala coronariana: reprezinta incapacitatea vaselor de sange de a asigura un aport suficient de oxigen, pentru o functionare corecta a inimii. Acestea ajung sa fie ingustate sau blocate din cauza depozitelor de grasimi.
• Atacul de cord (infarct miocardic): o blocare brusca a arterei coronare care intrerupe accesul oxigenului catre o parte a muschiului inimii.
• Pericardita: inflamatie in mucoasa inimii (pericard).

Ce este o aritmie?

O electrocardiograma (ECG) inregistreaza semnalele electrice din inima si este vizualizata sub forma mai multor unde distincte. Tulburarile cardiace si bolile cardiovasculare pot fi monitorizate cu ajutorul unui ECG. Aritmia (bataile neregulate ale inimii) apare atunci cand semnalele electrice care regleaza ciclul cardiac sunt anormale.

Tahicardia ventriculara este o aritmie caracterizata prin contractii ventriculare frecvente, premature, si indica o boala miocardica de baza. Aceasta afectiune poate duce la defibrilarea ventriculara, o forma de aritmie care pune viata in pericol, despre care se crede ca apare din cauza activarii continue si aberante a circuitelor electrice ale ventriculilor.

Defibrilatia ventriculara se caracterizeaza prin activarea rapida si neregulata a ventriculilor care in cele din urma impiedica contractia eficienta a ventriculului. Incapacitatea inimii de a pompa sangele duce la o scadere instantanee a tensiunii arteriale, care ar putea duce la moarte in absenta defibrilatiei electrice imediate.

Boli cardiovasculare

Malformatiile si bolile valvulare duc la un numar uluitor de decese in fiecare an. Stenoza, care este scurgerea obstructionata a sangelui si regurgitarea sau curgerea inapoi a sangelui din cauza inchiderii defectuoase a valvelor, sunt manifestari ale bolilor valvulare.

Zgomotele cardiace sunt cauzate de vibratiile produse in timpul inchiderii supapelor. Zgomotele anormale ale inimii sau murmurele cardiace indica defectiuni ale supapelor.

Cele mai frecvente malformatii valvulare includ valva aortica bicuspida si prolapsul valvei mitrale. Boala valvulara poate aparea si prin degenerarea straturilor de elastina, colagen si proteoglican din matricea extracelulara a valvelor.

Bolile coronariene sau bolile cardiace ischemice progreseaza lent. Sunt cauzate de ateroscleroza sau de acumularea de grasime, colesterol sau calciu pe peretii arterelor coronare care furnizeaza sange catre inima. Acest lucru are ca rezultat un aport redus de sange oxigenat catre inima. Bucati din aceste depozite de grasime se pot rupe, de asemenea, formand un cheag de sange care poate bloca artera coronara, poate intrerupe alimentarea cu sange a inimii si poate provoca un atac de cord.

Simptomele bolilor coronariene includ durere in piept, greata, durere de calatorie la nivelul membrelor si dificultati de respiratie. Hipertensiunea arteriala, fumatul, colesterolul crescut, diabetul si obezitatea sunt factori de risc pentru acestea.

Cum mentineti inima sanatoasa?

Daca aveti o afectiune care va afecteaza inima, urmati planul de tratament al medicului specialist. Este important sa luati medicamentele asa cum sunt prescrise. De asemenea, puteti face schimbari in stilul de viata, pentru a va mentine inima sanatoasa.

• Mentineti o greutate sanatoasa pentru sexul si varsta dumneavoastra.
• Consumati alcool cu moderatie sau deloc.
• Incercati o dieta sanatoasa pentru inima, cu multe fructe, legume si cereale integrale.
• Faceti miscare moderat, timp de cel putin 150 de minute pe saptamana.
• Limitati-va aportul de sodiu.
• Gestionati-va stresul cu strategii sanatoase, cum ar fi meditatia.
• Renuntati la fumat si evitati si fumatul pasiv.

Surse: 

https://www.news-medical.net/health/Structure-and-Function-of-the-Heart.aspx

https://my.clevelandclinic.org/health/body/21704-heart