Cand pielea dumneavoastra intra in contact cu frigul (bai in apa rece, gerul de iarna, alimente inghetate etc.), aceasta se acopera cu pete rosii, care provoaca mancarimi? Probabil suferiti de un tip specific de urticarie, urticaria la frig, provocata de o alergie la frig. Aceasta reactie excesiva la frig a organismului afecteaza in toata lumea aproximativ 5 din 10.000 de persoane. Care sunt cauzele acestei afectiuni si cum poate fi tratata?
Alergie la frig, cunoscuta medical sub numele de urticarie la frig sau urticarie frigore, este o afectiune rara, dar semnificativa, care afecteaza pielea si alte sisteme ale corpului atunci cand sunt expuse la temperaturi scazute. Desi termenul de „alergie” poate induce in eroare, aceasta nu este o alergie clasica, cauzata de un alergen specific, ci mai degraba o reactie anormala a organismului la expunerea la frig. In cele ce urmeaza, vom explora in detaliu ce este asa numita alergie la frig, cum se manifesta, care este mecanismul de actiune, cum poate fi confundata cu alte afectiuni si cum se pot distinge aceste conditii similare.
Alergie la frig, definitie
Alergia la frig este o afectiune in care pielea reactioneaza exagerat la contactul cu temperaturile scazute sau la schimbarile bruste de temperatura. Aceasta reactie se manifesta prin aparitia urticariei – un tip de eruptie cutanata caracterizata de umflaturi, roseata, mancarime intensa si, uneori, durere. In cazurile severe, expunerea la frig poate declansa reactii sistemice grave, cum ar fi socul anafilactic, desi aceste cazuri sunt rare.
Cel mai des persoanele tinere sunt afectate de alergie la frig, in special cei cu un sistem imunitar sensibil, dar poate aparea la orice varsta. De obicei, daca cineva sufera de alergie la frig simptomele apar in cateva minute dupa expunerea la frig si dispar in mod normal la cateva ore dupa ce persoana este reincalzita.
Alergia la frig, cum si cand se declanseaza
Desi nu se cunoaste pe deplin de ce anumiti oameni dezvolta alergie la frig, se crede ca mecanismul implica o reactie imuna anormala la expunerea la frig. In mod obisnuit, organismul raspunde la frig prin contractarea vaselor de sange si incetinirea activitatii celulare. Cu toate acestea, la persoanele cu urticarie la frig, sistemul imunitar raspunde la temperaturile scazute prin eliberarea brusca de histamina si alte substante chimice inflamatorii, in special de catre mastocite (un tip de celule imune din piele).
Acest proces se petrece deoarece frigul actioneaza ca un factor declansator, determinand descompunerea mastocitelor si eliberarea histaminei. Histamina este responsabila de vasodilatatie, inflamatie si pruritul (mancarimea) intens. Aceasta este similara cu reactia intalnita in alte forme de urticarie, dar, in acest caz, de alergie la frig, este declansata specific de frig.
In cazurile severe, expunerea prelungita la temperaturi scazute poate duce la o scadere brusca a tensiunii arteriale si la aparitia simptomelor de soc anafilactic la alergie la frig, cum ar fi dificultati respiratorii, umflarea fetei si a gatului si ameteli. Aceasta este o situatie de urgenta medicala si necesita interventie rapida.
Simptomele alergiei la frig
Simptomele de alergie la frig pot varia de la usoare la severe si depind de cat de extinsa este expunerea la temperaturi scazute si de sensibilitatea individuala. Cele mai comune simptome de alergie la frig includ:
-
urticarie, sub forma de pete rosii sau albicioase in relief (blande), adesea cu o senzatie intensa de mancarime. Aceste pete apar pe pielea expusa la frig sau la contactul cu obiecte reci.
-
edeme, umflaturi ce pot aparea pe fata, buze, maini sau alte parti ale corpului care au fost expuse la frig;
-
durere de cap si ameteli pot aparea in cazurile severe de alergie la frig, in special dupa expunerea la frig;
-
dificultati respiratorii pot aparea daca expunerea la frig este prelungita si cauzeaza constrictia cailor respiratorii, ducand la dificultati de respiratie;
-
in cazuri foarte rare si severe de alergie la frig, se poate declansa o reactie anafilactica cu simptome care includ dificultati respiratorii, scaderea tensiunii arteriale si pierderea cunostintei.
Cu ce se poate confunda alergia la frig
Un pacient cu alergie la frig o poate confunda usor cu alte afectiuni, din cauza simptomelor comune cu alte probleme dermatologice sau alergice. Cateva dintre afectiunile cu care poate fi confundata o alergie la frig includ:
Dermatita atopica este o afectiune inflamatorie a pielii, caracterizata prin mancarime, roseata si eruptii cutanate. In special iarna, persoanele cu dermatita atopica pot observa o agravare a simptomelor din cauza uscarii pielii si a expunerii la frig. Totusi, spre deosebire de alergia la frig, dermatita atopica nu se agraveaza imediat dupa expunerea la frig, ci este o tulburare cronica care poate persista pe tot parcursul anului.
Fenomenul Raynaud implica o reactie anormala a vaselor de sange la frig sau stres emotional, determinand decolorarea si amortirea degetelor de la maini si picioare. Spre deosebire de o alergie la frig, care implica eruptii cutanate, sindromul Raynaud se manifesta prin paloare sau cianoza (decolorare albastruie) a extremitatilor si este asociat cu reducerea fluxului sanguin, nu cu o reactie inflamatorie a pielii.
-
Urticaria cronica idiopatica
Urticaria cronica idiopatica este o afectiune caracterizata prin eruptii cutanate recurente, fara un factor declansator clar. Persoanele afectate de aceasta forma de urticarie pot avea simptome care se aseamana cu cele ale urticariei provocate alergie la frig, dar, in acest caz, simptomele nu sunt legate exclusiv de expunerea la temperaturi scazute.
-
Cum se pot diferentia alergia la frig si alte afectiuni?
Pentru a distinge dintre alergie la frig alte afectiuni similare, este necesara o analiza atenta a istoricului pacientului si a factorilor declansatori. In caz de alergie la frig, simptomele apar la scurt timp dupa expunerea la temperaturi scazute, iar testele de provocare la frig (de exemplu, aplicarea unui cub de gheata pe piele) pot reproduce simptomele. In schimb, in cazul dermatitei atopice, simptomele sunt prezente pe termen lung si nu sunt declansate imediat de expunerea la frig.
Fenomenul Raynaud poate fi diferentiat de o alergie la frig prin prezenta modificarilor de culoare la nivelul extremitatilor si a senzatiei de amorteala sau furnicaturi, fara eruptii cutanate. In plus, testele de laborator pot ajuta la identificarea anumitor markeri autoimuni care sunt uneori asociati cu sindromul Raynaud.
Diagnosticarea alergiei la frig
Diagnosticul de alergie la frig poate fi o provocare, deoarece simptomele pot varia de la usoare la severe si pot fi similare cu alte afectiuni dermatologice sau alergice. Procesul de diagnosticare incepe de obicei cu o discutie detaliata cu medicul despre istoricul medical al pacientului, simptomele si expunerile recente la frig.
Medicul va incerca sa identifice daca simptomele au aparut dupa contactul cu temperaturi scazute sau cu obiecte reci, cum ar fi apa rece sau aerul rece.
Pentru a confirma diagnosticul de alergie la frig, se utilizeaza, in general, urmatoarele metode:
1. Testul de provocare la frig (testul cubului de gheata)
Testul de provocare la frig este cel mai frecvent utilizat si simplu test pentru a diagnostic o alergie la frig. Procedura consta in aplicarea unui cub de gheata sau a unui obiect rece pe pielea pacientului (de obicei, pe antebrat), timp de 1-5 minute. Dupa indepartarea ghetii, se observa zona respectiva pentru a vedea daca apare vreo reactie, cum ar fi urticaria (pete rosii sau umflate).
In cazul unei reactii pozitive, pacientul va dezvolta umflaturi si roseata in zona de contact la cateva minute dupa expunerea la gheata. Aceasta reactie confirma, de obicei, diagnosticul de alergie la frig.
2. Teste de sange
In cazurile in care rezultatele testului de provocare sunt neclare sau daca medicul suspecteaza o afectiune de baza care ar putea contribui la alergie la frig, poate recomanda analize de sange. Aceste teste pot ajuta la masurarea nivelurilor de anticorpi, inclusiv a anticorpilor crioglobuline (proteine din sange care se solidifica la temperaturi scazute), care pot fi asociati cu anumite forme severe de alergie la frig.
Uneori, un caz de alergie la frig poate fi asociat cu alte afectiuni autoimune sau boli sistemice, iar analizele de sange pot ajuta la excluderea altor cauze sau la identificarea unor probleme subiacente.
3. Alte teste diagnostice
In unele cazuri, pentru a putea pune diagnosticul de alergie la frig medicul poate recomanda si alte teste, cum ar fi un test de temperatura variabila, in care pielea este expusa la diferite niveluri de temperatura pentru a determina pragul de sensibilitate la frig. Acest test poate oferi mai multe informatii despre cat de severa este aceasta alergie la frig si poate ajuta la personalizarea tratamentului.
Tratamentul alergiei la frig
Dupa ce diagnosticul de alergie la frig este confirmat, medicul va recomanda un plan de tratament adaptat severitatii simptomelor. Scopul principal al tratamentului este de a preveni aparitia simptomelor si de a minimiza disconfortul si riscurile asociate cu expunerea la frig. Tratamentul pentru alergie la frig poate varia de la masuri de prevenire si pana la administrarea anumitor medicamente pentru a gestiona reactiile alergice, si anume:
-
evitarea expunerii la frig;
-
antihistaminice;
-
corticosteroizi;
-
autoinjector de epinefrina (adrenalina);
-
desensibilizare la frig.
Surse:
https://www.uniprix.com/fr/conseils/1/sante/etre-allergique-au-froid-est-ce-possible
https://www.livi.fr/en-bonne-sante/allergie-au-froid/
https://www.elsan.care/fr/pathologie-et-traitement/glossaire-medical/dermatologie/urticaire-au-froid
https://www.santemagazine.fr/sante/maladies/allergies/maladies-allergiques/urticaire/urticaire-au-froid-comment-la-reconnaitre-et-la-traiter-173424