Adenocarcinom: ce este, cauze, factori de risc, diagnostic si tratament

Prin adenocarcinom se intelege un tip specific de cancer care se dezvolta in tesuturi glandulare, fiind una dintre cele mai frecvente forme de malignitate la nivel global. Adenocarcinomul poate aparea in aproape toate organele, inclusiv in plamani, colon, stomac, pancreas, prostata, esofag si san. Aceste tipuri de cancere se caracterizeaza prin inmultirea necontrolata a celulelor epiteliale glandulare si au potential de metastazare – adica de a migra spre alte organe. Acest potential le confera un caracter deseori agresiv, cu impact major asupra morbiditatii si mortalitatii asociate cancerelor. Sub denumirea generala de „adenocarcinom” sunt reunite mai multe entitati clinice.

Ce este adenocarcinomul?

Adenocarcinomul este o tumora maligna care ia nastere din celulele epiteliale glandulare, care sunt responsabile de secretia mai multor tipuri de substante (mucus, enzime, hormoni). Aceste celule sunt prezente in diverse organe, motiv pentru care un adenocarcinom se poate dezvolta, astfel, in multiple sisteme ale organismului. Caracteristicile principale ale unui adenocarcinom includ:

• cresterea si proliferarea necontrolata a celulelor epiteliale glandulare;
• potential invaziv si de metastazare;
• grad variabil de diferentiere histologica (bine diferentiat – asemanator tesutului glandular din care a lua nastere, slab diferentiat – aspect anaplazic, celulele nu mai seamana aproape deloc cu cele ale tesutului din care tumora a luat nastere).

Simptomele, prognosticul si chiar alternativele de tratament sunt dictate, implicit, de variabile precum localizarea adenocarcinomului, stadiul de diagnostic, dar si starea generala de sanatate a pacientului.

Tipuri de adenocarcinom in functie de localizare

Un adenocarcinom se poate dezvolta in diferite organe, dar cele mai frecvente localizari sunt:

• plamani: cel mai frecvent tip de cancer pulmonar la nefumatori;
• colon si rect: adenocarcinomul colorectal reprezinta aproximativ 90% din cancerele de la nivelul intestinului gros;
• stomac: adesea asociat cu infectia cronica cu Helicobacter pylori;
• pancreas: asa-zisul adenocarcinom ductal al pancreasului, cu prognostic foarte rezervat;
• san: cel mai comun tip de cancer mamar (carcinom ductal sau lobular invaziv);
• prostata: adenocarcinomul acinar este cel mai frecvent tip histologic de cancer prostatic;
• esofag: adenocarcinomul esofagian aparte adesea in contextul esofagului Barrett;
• rinichi.

Tipuri de adenocarcinom in functie de agresivitate

Clinic, adenocarcinoamele sunt clasificate si in functie de gradul asociat de agresivitate:

• adenocarcinom bine diferentiat: structura tumorala pastreaza aspectul glandular normal si un astfel de cancer are evolutie mai lenta, prognostic mai favorabil;
• adenocarcinom moderat diferentiat: reprezinta o stare intermediara, agresivitate moderata;
• adenocarcinom diferentiat (anaplazic): celule cu grad ridicat de atipie, crestere rapida si cu un prognostic mai putin favorabil.

Diferenta dintre carcinom si adenocarcinom

Atat carcinomul, cat si adenocarcinomul, sunt tipuri de cancer care se dezvolta din celulele de natura epiteliala, dar exista diferente esentiale intre ele:

• carcinomul este termenul general folosit pentru a desemna orice tip de cancer specific care isi are originea in celulele epiteliale ce acopera suprafetele organelor interne si externe. Prin urmare, aceste celule pot fi de mai multe tipuri – inclusiv scuamoase, glandulare, tranzitorii;
• adenocarcinomul este un subtip specific de carcinom care ia nastere din celulele epiteliale glandulare, adica acele celule responsabile de secretia unor substante precum hormoni sau enzime, chiar mucus.

Drept urmare, adenocarcinomul este un subtip al carcinomului, alaturi de carcinomul cu celule scuamoase sau carcinomul bazocelular.

Adenocarcinom – cauze si factori de risc

Cauzele care duc la aparitia unui adenocarcinom sunt foarte variabile, dar in general este vorba despre mutatii care apar la nivelul genelor supresoare tumorale. Totusi, mutatiile care au loc la nivelul acestor gene sunt favorizate de anumiti factori de risc, cum ar fi:

• fumatul, care creste riscul de adenocarcinom pulmonar si pancreatic. In aceasta categorie, de asemenea, intra si fumatul dispozitivelor electronice de incalzire a tutunului, vaparea, mestecarea tutunului;
• consumul excesiv de alcool, care este asociat cu adenocarcinom esofagian si colorectal;
• dieta saraca in fibre vegetale, bogata in grasimi, carne rosie;
• obezitatea;
• mutatii in gene precum BRCA1, BRCA2, APC, KRAS, TP53, BRAF, HER2, EGFR;
• inflamatia cronica (infectia cu Helicobacter pylori in gastrita, boala inflamatorie intestinala – boala Crohn, colita ulcerativa – care creste riscul de adenocarcinom colorectal);
• expunerea la toxine (azbest, nitrozamine, hidrocarburi aromatice);
• infectii virale: HPV, virusul Epstein-Barr;
• istoricul familial pozitiv de adenocarcinom (rude de gradul I sau II);
• radioterapia anterioara;
• sedentarismul;
• menopauza intarziata (dupa varsta de 55 de ani);
• menarha (prima menstruatie) precoce (inainte de varsta de 12 ani);
• varsta (riscul oricarui tip de cancer creste odata cu inaintarea in varsta, in mod frecvent ca parte a expunerii constante la diferiti factori de risc);
• sindroame ereditare: sindromul Li-Fraumeni, sindromul Peutz-Jeghers;
• polipoza adenomatoasa familiala;
• persoanele cu grupa sanguina A s-a observat ca au un risc mai mare de adenocarcinom.

Asadar, este vorba mai mult despre expunerea la anumiti factori de risc – majoritatea dintre ei fiind modificabili –, care provoaca mutatii asupra genelor implicate in supresia tumorala. Drept urmare, celulele se vor multiplica exacerbat, vor trece prin diferite modificari, ducand astfel la aparitia procesului canceros.

Adenocarcinom – simptome si manifestari in functie de tip

Simptomele unui adenocarcinom depind, bineinteles, de tipul acestuia, asadar de locul in care s-a dezvoltat tumora:

Simptomele sunt destul de nespecifice, iar din acest motiv deseori un adenocarcinom va fi pur si simplu diagnosticat prin investigatii de rutina, din cu totul alte considerente. Pe de alta parte, in momentul in care apar simptome severe, care ridica necesitatea unei consultatii, de obicei se observa ca un adenocarcinom este deja in stadii destul de avansate.

Diagnosticul de adenocarcinom

Diagnosticul de adenocarcinom implica mai multe etape, care ar trebui sa aiba in vedere:

Examenul clinic si anamneza

• Simptome sugestive (disfagie, rectoragie, hemoptizie, pierdere in greutate sau alte posibile simptome, in asociere cu tipul suspectat de adenocarcinom);
• Factorii de risc asociati (fumat, istoric familial, boli inflamatorii intestinale si altele).

Investigatii imagistice

• Radiografie toracica sau CT toracic – pentru adenocarcinom pulmonar;
• Colonoscopie cu biopsie – reprezinta diagnosticul de certitudine pentru cancerul colorectal;
• RMN sau CT abdominal – pentru adenocarcinom pancreatic sau gastric.

Biopsie si examenul histopatologic

• De cele mai multe ori, se va preleva o proba de tesut in vederea examinarii acesteia;
• Examenul histopatologic confirma sau infirma prezenta adenocarcinomului. De asemenea, in cazul unui diagnostic pozitiv, ajuta la stabilirea gradului de diferentiere tumorala.

Markeri tumorali

Exista mai multi asa-zisi markeri tumorali ale caror valori cresc in contextul anumitor tipuri de adenocarcinom. Printre acestia se numara si:

• CEA (cancerul colorectal);
• CA 19-9 (cancerul pancreatic);
• PSA (cancerul prostatic).

Tratament adenocarcinom

Tratamentul se individualizeaza in functie de tipul cancerului, de stadiul acestuia, precum si de gradul de diferentiere. Alternativele terapeutice includ, la modul general, urmatoarele:

• interventia chirurgicala: prima linie de tratament pentru excizia tumorilor localizate;
• chimioterapia: utilizata adjuvant sau paliativ (spre exemplu, FOLFOX in cazul cancerului colorectal);
• radioterapia: adjuvanta sau paliativa, utila in adenocarcinomul esofagian si pulmonar;
• terapia tintita: cum ar fi cea cu anticorpi monoclonali (trastuzumab pentru adenocarcinom gastric HER2 pozitiv).

Tratamentul este pus la punct de catre echipa de medici specialisti si, in functie de stadiu si de tip, poate avea un anumit grad de agresivitate.

Adenocarcinom – prognosticul asociat in functie de fiecare tip

In orice tip de cancer, prognosticul este dictat foarte mult de momentul in care este identificat acesta. Cu cat cancerul este diagnosticat intr-un stadiu mai avansat, cu atat prognosticul asociat va fi unul mai putin favorabil. De asemenea, prognosticul este dictat si de localizare, dupa cum urmeaza:

Din pacate, multe cancere sunt diagnosticate nu in stadii incipiente, ci stadii mai avansate. Din acest motiv, este recomandat sa se cunoasca riscul fiecarei persoane in parte si, periodic, sa se faca investigatii utile pentru diagnostic (screening).

Sfaturi pentru preventie

Pentru a preveni riscul de a dezvolta un adenocarcinom, se recomanda urmatoarele:

• renuntarea la fumat, limitarea consumului de alcool;
• adoptarea unei diete bogate in fibre, fructe si legume, saraca in grasimi saturate, alimente procesate, limitarea aportului de carne rosie;
• screeningul regulat pentru cancerele cu risc crescut (mamografie, ecografie mamara, insa si colonoscopie dupa varsta de 50 de ani);
• evitarea expunerii la substante carcinogene;
• practicarea regulata de activitate fizica.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK13804/

https://www.cancer.org.au/cancer-information/types-of-cancer/adenocarcinoma

https://www.cancercenter.com/adenocarcinoma

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21652-adenocarcinoma-cancers

https://www.tgh.org/institutes-and-services/conditions/adenocarcinoma

https://www.osmosis.org/answers/adenocarcinoma

https://www.medicalnewstoday.com/articles/318734