Esofagita: cauze, simptome, diagnostic, tratament

Esofagita este boala care descrie inflamatia sau lezarea mucoasei esofagiene. Cel mai frecvent, boala de reflux gastroesofagian este responsabila de asa-zisa „esofagita eroziva”. Alte cauze ce pot duce la aceasta afectiune sunt expunerea la radiatii, infectiile, leziunile cauzate de anumite tratamente medicamentoase sau reactia de hipersensibilitate imunitara (esofagita eozinofilica). Ca urmare a faptului ca prin esofag alimentele ajung in stomac, simptomele asociate patologiei sunt exacerbate de alimentatie, incluzand deglutitia dureroasa si dificultati de deglutitie. Pe de alta parte, persoanele cu esofagita acuza frecvent senzatia de durere si strangere in piept.

Informatii generale despre esofagita

Inflamatia esofagului este, in principal, o consecinta a bolii de reflux gastroesofagian, afectiune relativ comuna a tractului digestiv superior. Cu toate acestea, mucoasa faringiana poate fi iritata sau lezata si de anumiti agenti infectiosi si substante chimice. Esofagita eozinofilica reprezinta o forma a bolii cu mediere imunitara, caracterizata prin infiltrarea eozinofilelor in mucoasa de la nivelul esofagului. Localizarea esofagiana a bolii Crohn nu este frecventa, insa ar trebui luata in considerare la persoanele cu boala inflamatorie intestinala care acuza simptome cantonate la nivelul tractului digestiv superior. Endoscopia poate fi eficienta in diagnosticarea acestei boli.

Esofagita - cauze si factori de risc

Au fost identificate mai multe cauze pentru esofagita, dupa cum urmeaza:

• Boala de reflux gastroesofagian: duce la esofagita de reflux, fiind o complicatie a bolii. Ca urmare a regurgitarii continutului gastric in esofag si cavitatea bucala, apar leziuni la nivelul mucoasei esofagiene;
• Infectii bacteriene: duc la esofagita infectioasa, poate fi cauzata de bacterii (Staphylococcus aureus si Staphylococcus epidermidis), virusuri (Herpes simplex, papilomavirusul uman si citomegalovirusul, virusul Epstein-Barr), fungi (Candida albicans), infectiile fungice fiind cele mai frecvente;
• Administrarea anumitor medicamente: poate duce la esofagita medicamentoasa, ca urmare a administrarii de bifosfonati orali, unele antibiotice, aspirina, clorura de potasiu, quinidina, medicamente chimioterapice, ibuprofen, antiinflamatoare nesteroidiene;
• Forma mediata imunitar: implica reactia de hipersensibilitate a sistemului imunitar, ceea ce duce la infiltrarea eozinofilelor (celule implicate in imunitate) in mucoasa esofagului si, in cele din urma, inflamarea cronica a acesteia;
• Forma indusa de radiatii: se datoreaza toxicitatii asociate radioterapiei si esofagita se poate prezenta in forme acute sau cronice.

Principalii factori care cresc riscul de a dezvolta esofagita, in diferite forme, includ:

• Sarcina;
• Fumatul si expunerea pasiva la fumul de tigara;
• Obezitatea;
• Varsta inaintata;
• Consumul excesiv de alcool, cafea, ciocolata, alimente bogate in grasimi si picante;
• Starea imunocompromisa (tratamentul cronic cu corticosteroizi, infectia cu HIV, diabetul);
• Tendinta generala spre atopie si hipersensibilizare (alergii alimentare si respiratorii, precum si dermatologice, astm bronsic);
• Anumite forme de cancere, cum ar fi leucemia si limfomul;
• Anumite afectiuni, cum ar fi boala inflamatorie intestinala, sclerodermia, boala Behçet.
• Nevoia de a urma tratament chimio- si/sau radioterapic sau expunerea anterioara la aceste forme de tratament.

Totusi, de cele mai multe ori diagnosticul este secundar diagnosticului bolii de reflux. Aceasta este principala cauza a esofagitei care, ca urmare a leziunilor create prin actiunea sucului gastric provenit din stomac, poarta denumirea de esofagita eroziva.

Esofagita - simptome si manifestari clinice

Simptomele tipice in caz de esofagita sunt durerea toracica retrosternala (in spatele sternului), arsurile la stomac, durerea si dificultatea la inghitire. Esofagita eozinofilica poate ingreuna mult alimentatia, mai ales in randul copiilor. Simptomele esofagitei de reflux pot include si senzatia de nod in gat (globus faringian), regurgitare frecventa si uneori respiratie suieratoare sau tusea cronica. Vocea ragusita, senzatia de greata, varsaturile, hematemeza (voma cu sange) indica un grad de afectare mult mai avansat. In general, simptomele din esofagita se asociaza cu cele ale bolii de reflux gastroesofagian cronicizata si se manifesta in special la nivelul tractului digestiv.

Diagnosticul de esofagita

Diagnosticul de esofagita se pune pe baza anamnezei pacientului (cand se atesta prezenta unei anumite etiologii) si examinarii clinice. Deseori, pentru a se diferentia subtipurile de esofagita, poate fi necesara endoscopia si o proba de biopsie. In esofagita de reflux, daca simptomele sunt usoara spre moderate, precum si in esofagita indusa de medicamente, nu este neaparat necesara, in faza initiala, endoscopia. Aspectul endoscopic al leziunilor mucoase de la nivelul esofagului este relevant pentru a se identifica subtipul specific. In general, aspectul mucoasei difera relativ mult in functie de agentul etiologic implicat si, asadar, de subtipul de esofagita:

• Esofagita eozinofilica: exsudate sau papule albe, stricturi;
• Esofagita infectioasa: placi mici, difuze, liniare, galben-albicioase, aderente de mucoasa si cu aspect branzos (in infectia cu Candida), infectia cu citomegalovirus se prezinta cu multe ulceratii mari, superficiala, iar cea cu Herpes simplex duce la ulceratii mici, in profunzime.

Biopsia endoscopica si studiul histologic al leziunilor esofagiene poate ajuta la diferentierea si confirmarea atat a etiologiei implicate, cat si a subtipului de esofagita.

Tratament esofagita

Tratamentul se individualizeaza in functie de cauza de baza. Principiile terapeutice de baza, pe langa cele specifice etiologiei, includ:

• Diminuarea producerii de acid gastric prin administrarea de inhibitori ai pompei de protoni sau blocante H2;
• Modificari ale stilului de viata, dieta bazata pe lichide si alimente moi, piureuri, pentru a se acorda un timp adecvat vindecarii;
• Evitarea fumatului, alcoolului, alimentelor grase, mancarurilor condimentate, picante, si a ciocolatei, deoarece pot duce la exacerbarea simptomelor de esofagita.

De cele mai multe ori, simptomele pot fi tinute eficient sub control doar prin combinatia intre tratamentul medicamentos si modificari ale stilului de viata. Alimentatia este foarte importanta in cazul esofagitei, fiind necesar ca pacientul sa isi adapteze dieta in functie de aceasta boala.

Alimentatia corecta, parte importanta din tratamentul pentru esofagita

Pe langa tratamentul medicamentos si respectarea acestuia, alimentatia joaca un rol esential in evitarea exacerbarii afectiunii. Iata care sunt recomandarile:

• Evitarea alimentelor iritante: alimentele si bauturile care pot agrava simptomele esofagitei includ cafeaua, alcoolul, alimentele picante sau bogate in grasimi, ciocolata, rosiile si fructe cu coaja, citricele (lamai, portocale), ceapa si usturoiu, condimentele. Din acest motiv, este recomandata evitarea consumului lor;
• Optarea pentru alimente moi si usor de digerat: se recomanda consumul alimentelor ce sunt usor de inghitit si digerat, sub forma de piureuri, supe creme, iaurturi degresate, oua fierte, carne slaba (pui, peste), legume fierte;
• Portiile mici si frecvente: consumul unor cantitati mai mici, insa mai frecvente, poate duce la reducerea simptomelor asociate si refluxului gastroesofagian;
• Evitarea consumului de alimente inainte de culcare: se recomanda ca ultima masa din zi sa aiba loc cu aproximativ 2-3 ore inainte de momentul culcarii, astfel incat sa permita golirea partiala a stomacului, ceea ce reduce riscul refluxului pe timpul noptii;
• Hidratarea corespunzatoare este importanta pentru a asigura sanatatea tractului digestiv. Se recomanda consumul de apa, in general, si evitarea bauturilor carbogazoase, a alcoolului si bauturilor prea reci sau prea fierbinti.

Dincolo de alimentatie, si stilul de viata este important, recomandandu-se practicarea regulata de activitati fizice, adoptarea unei pozitii corespunzatoare in timpul somnului (capul trebuie sa fie usor ridicat, nu la orizontala) si evitarea obiceiurilor alimentare care pot provoca indigestie. Dupa o masa, ar trebui ca cel putin 30 de minute sa fie evitata intinderea in pozitie orizontala. In cazul esofagitei eozinofilice, se recomanda evitarea alimentelor la care pacientul este alergic, de cele mai multe ori acestea fiind: produsele lactate, ouale, graul, alunele, crustaceele, soia si alte produse derivate din acestea.

Esofagita - complicatii si riscuri asociate

Corect gestionata si cu tratament eficient, aceasta patologie poate fi tratata. In schimb, netratata si inadecvat gestionata, poate duce la complicatii care includ:

• Sangerari la nivelul esofagului;
• Stricturi (formarea de tesut cicatricial);
• Perforatii la nivelul esofagului;
• Esofagul Barrett (cu sau fara modificare potential canceroasa);
• Pneumonita de aspiratia;
• Ulceratii la nivelul esofagului;
• Leziuni la nivel bucal;
• Laringita;
• Malnutritie, ca urmare a deglutitiei dureroase si ingreunate, in special la copii.

Sfaturi pentru preventie

Pentru a preveni riscul de a dezvolta o astfel de afectiune, specialistii recomanda:

• Mentinerea unei greutati in limite normale;
• Adoptarea unei diete echilibrate, sanatoase, cu evitarea alimentelor grase, picante, precum si a bauturilor carbogazoase, consumului de alcool si limitarea consumului de cafea;
• Renuntarea la fumat;
• Gestionarea eficienta a stresului, fiind cunoscut ca afectiunile gastrointestinale tind sa aiba si o componenta psihosomatica (stresul agraveaza aceste simptome);
• Administrarea medicamentelor cu cantitati adecvate de apa, pentru a se limita contactul lor cu mucoasa esofagiana;
• Evitarea consumului de alimente care tind sa duca la simptome de indigestie, intrucat poate fi semnul unei intolerante;
• Desi poate parea incomod, se recomanda mentinerea capului in timpul somnului la un unghi de 30-45 de grade, pentru a se limita aparitia refluxului.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK442012/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5423037/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554462/

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/esophagitis

https://www.sciencedirect.com/topics/pharmacology-toxicology-and-pharmaceutical science/esophagitis

https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1016/S0039-6109(16)38037-9

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/esophagitis/symptoms-causes/syc-20361224

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10138-esophagitis