Cheaguri de sange: tipuri, factori de risc, cauze si tratament

In momentul in care ne ranim si incepem sa sangeram, organismul reactioneaza, ca parte a unui sistem imunitar sanatos, prin oprirea sangerarii (hemostaza), care implica formarea unui cheag de sange (tromb), care are rolul de a inchide rana si de a opri pierderea excesiva de sange. Este o reactie deosebit de importanta, deoarece nu doar ca se asigura oprirea sangerarii, ci se creeaza si o bariera impotriva patrunderii bacteriilor, care promoveaza si vindecarea rapida a ranii. Insa, in anumite cazuri, un cheag de sange poate sa apara in fluxul sanguin, chiar in lipsa leziunilor externe, avand drept urmare blocarea vaselor de sange in care s-au format cheaguri de sange.

Farmacistii Catena recomanda VenoSuport de la Naturalis, un supliment alimentar recomandat pentru mentinerea sanatatii sistemului circulator, prin sustinerea unei bune functionari a vaselor de sange.

Naturalis VenoSuport Naturalis X 30 comprimate

Vezi detalii

Aparitia de cheaguri de sange situate de-a lungul fluxului sanguin poate duce la complicatii cu potential deosebit de periculos, cum ar fi atacul de cord sau accidentul vascular cerebral. Totusi, este stiut faptul ca aparitia patologica a unui cheag de sange este relativ rara la persoanele care nu sufera de probleme de sanatate, pe cand existenta anumitor boli subiacente este asociata cu un risc crescut de a dezvolta cheaguri de sange. Prin urmare, in functie de boala, tratamentul si terapiile vizeaza si masuri de preventie pentru aparitia trombilor, pe langa alte simptome. Este important de retinut ca prezenta unui cheag de sange necesita ingrijiri medicale de urgenta.

Ce sunt cheagurile de sange?

Aparitia unui cheag de sange, cu localizare specifica, este absolut normala, fiind un raspuns al organismului la leziunile care provoaca sangerare. Atunci cand ne ranim si incepe sangerarea, are loc urmatorul mecanism fiziologic:

• Vasele de sange se ingusteaza, iar acest lucru va reduce fluxul de sange catre tesutul ranit, proces ce are drept scop limitarea pierderii de sange;
• Trombocitele din fluxul sanguin migreaza spre tesutul lezat, se ataseaza de zona deteriorata a vasului de sange si se aglomereaza, formand „un dop” care agrega de suprafata lezata, iar acest lucru duce la oprirea sangerarii;
• Organismul secreta o serie de substante tisulare care solidifica conglomeratul de trombocite prin formarea de proteine de fixare la nivelul plagii (asa-numitii factori de coagulare).

Prin urmare, formarea unui cheag de sange este reprezinta un mecanism de aparare, fiziologic, normal, ca raspuns la pierderea de sange. Cu toate acestea, cheaguri de sange se pot forma chiar si in cazul in care o persoana nu prezinta leziuni externe. De exemplu, daca sangele curge mult prea incet si nu poate invinge rezistenta periferica, trombocitele se pot grupa, pot sa agrege si, in cele din urma, se formeaza un cheag de sange. In cazul in care peretii vaselor de sange par a fi deteriorati, se pot forma cheaguri de sange, cum se intampla in cazul aterosclerozei. Aparitia unui cheag de sange se poate datora multor factori, existand chiar si o predispozitie genetica.

Tromboza defineste procesul de formare a unui cheag de sange in interiorul unui vas. Acestea pot jena si, in cazuri mai grave, chiar bloca circulatia sangelui spre organul interesat, dar pot si migra intr-o alta zona a corpului, caz in care vorbim despre un embolism. Simptomele prezente in cazurile in care exista cheaguri de sange difera in functie de localizarea acestuia, precum si de dimensiunile sale, respectiv gradul de restrictie a circulatiei sanguine catre organul interesat. In cazul in care un cheag de sange blocheaza circulatia spre un organ vital, cum ar fi plamanii, creierul, inima, este nevoie de interventie de urgenta, fiind pusa in pericol viata pacientului.

Cheaguri de sange – factori de risc si cauze

Cauza trombozei este multifactoriala. Se considera ca apare atunci cand exista un dezechilibru intre mecanismul endogen de anticoagulare si hemostaza fiziologica, printr-un mecanism foarte complex din punct de vedere fiziopatologic. Trei factori comuni predispun la tromboza:

• Afectarea mucoasei endoteliale a peretelui vascular: cauzata de diversi factori, cum ar fi si plasarea unui cateter, traume sau interventii chirurgicale, expunerea la substante chimice;
• Existenta unei stari de hipercoagulabilitate: indica riscul crescut de tromboza la o persoana care prezinta niveluri crescute de componente protrombotice in fluxul sanguin, putandu-se datora unor alterari ale sistemului de coagulare si hemostaza (factori inflamatori si variatii ale vascozitatii sangelui, elementelor figurate, cresterea citokinelor, deficiente ale factorilor naturali sau endogeni de coagulare);
• Staza sanguina arteriala sau venoasa: ca urmare a imobilitatii pacientului, sarcinii, precum si din cauza unui cheag de sange anterior care, desi a disparut, a lasat reziduuri.

Pentru buna functionare a inimii, farmacistii Catena recomanda Naturalis Coenzima Q10 + Omega 3, datorita acizilor grasi EPA si DHA din compozitie, contribuie la functia normala a inimii.* Coenzima Q10 + Omega 3 este recomandat pentru mentinerea sanatatii sistemului cardiovascular.

Coenzima Q10 + Omega 3, 30 capsule, Naturalis

Vezi detalii

Starile de hipercoagulabilitate, care cresc riscul de a dezvolta cheaguri de sange, pot fi de doua tipuri:

• Mostenite: deficitul de antitrombina III, deficitul de proteina C si S, factorul V Leiden;
• Dobandite: tratamente medicamentoase (contraceptive orale, estrogeni), starile inflamatorii (sarcina, interventiile chirurgicale, traumatisme, infectii), obezitatea morbida, consumul de alcool si tutun, colita ulcerativa, bolile reumatologice).

Factorii de risc care pot favoriza aparitia de cheaguri de sange sunt:

• Sarcina;
• Terapiile hormonale;
• Fumatul;
• Imobilizarea la pat, spitalizarea prelungita, paralizia, sedentarismul;
• Chimioterapia;
• Inaintarea in varsta (persoanele cu varsta de peste 65 de ani prezinta un risc mai mare de a dezvolta cheaguri de sange);
• Afectiuni medicale subiacente: ateroscleroza, fibrilatia atriala, diabetul, cancerul, tulburari de hemostaza, insuficienta cardiaca, boli cardiace valvulare, hipertensiune arteriala, un atac de cord sau accident vascular anterior, hipercolesterolemia, sindromul antifosfolipidic, dar si vasculita, sindromul metabolic, boala arteriala periferica.
• Antecedentele familiale;
• Leziunile fizice si mecanice;
• Expunerea la factori chimici, cu potential iritant, si lucratul intr-un mediu toxic;
• Malnutritie severa (cu deficit marcant de aminoacizi esentiali);
• Mentinerea prelungita a aceleiasi pozitii (la persoanele care circula cu avionul, de exemplu, pe distante deosebit de lungi).

Aparitia unui cheag de sange se poate datora atat unor conditii externe, cat si unor boli care se manifesta, printre altele, si prin formarea acestor trombi.

Tipuri de cheaguri de sange

Exista doua tipuri principale de tromboza:

• Tromboza arteriala: cand apar cheaguri de sange la nivelul arterelor, fiind o cauza frecventa a atacurilor de cord si accidentelor vasculare cerebrale;
• Tromboza venoasa: cand apar cheaguri de sange la nivelul venelor, fiind cea mai frecventa cauza a emboliei pulmonare (cheag de sange la nivelul plamanilor).

Desi pot aparea initial intr-un loc, urmand sa ramana acolo, exista si situatii in care trombii pot migra intr-un alt loc din organism, localizandu-se la nivelul oricarei artere sau vene: la nivelul gatului, creierului, membrelor superioare sau inferioare, la nivel abdomenului si inimii. Astfel, simptomele manifestate depind atat de localizare, cat si de dimensiunile cheagului respectiv.

Diagnosticarea cheagurilor de sange

Tromboza, precum si tipul acesteia, se diagnosticheaza pe baza:

• Examinarii fizice a pacientului;
• Testelor imagistice:
• Testelor hematologice.

Testele imagistice relevante pot fi reprezentate de tomografia computerizata (CT-ul), testele de rezonanta magnetica nucleara (RMN-urile), ecografii sau radiografii specifice ale vaselor, cum sunt angiografiile sau venografiile. Testele de sange isi propun sa investigheze o serie relevanta de parametri implicati in coagulare:

• Trombocitele si factorii coagularii;
• Aspecte care definesc dinamica hemostazei (VSH-ul, timpii de coagulare);
• Markeri care indica afectarea inimii (cum ar fi troponina T).

Diolex Naturalis este un supliment alimentar cu diosmina si hesperidina care contribuie la mentinerea unei circulatii adecvate si sustine sanatatea venelor si a capilarelor. Diosmina si Hesperidina sunt doua bioflavonoide puternice care actioneaza sinergic, efectul combinatiei fiind superior fiecarui component in parte.

Naturalis Diolex X 30 comprimate filmate

Vezi detalii

Tratament cheaguri de sange in functie de topologie

Tratamentul pentru cheaguri de sange presupune o abordare individuala, specifica, raportata la localizarea trombului si la starea generala de sanatate a pacientului. In functie de localizarea si dimensiunile diferitelor cheaguri de sange, tratamentul poate presupune:

• Administrarea de anticoagulante: medicamente care impiedica formarea trombilor;
• Trombolitice: medicamente care duc la „dizolvarea” diferitelor cheaguri de sange;
• Tromboliza dirijata prin cateter: o procedura chirurgicala prin care medicamentul este strict directionat catre locurile in care sunt prezente cheaguri de sange;
• Trombectomie: interventie chirurgicala care vizeaza extragerea trombului dintr-un vas.

Formarea de cheaguri de sange la nivelul arterelor este mult mai periculoasa decat formarea lor la nivelul venelor. Din aceste motive, persoanele diagnosticare cu boli arteriale, care au un risc mai crescut de a dezvolta trombi la nivelul arterelor, pot necesita si interventii de angioplastie, prin care se largeste diametrul arterelor ingustate. Prognosticul trombozei variaza in functie de tipul de tromboza (venoasa sau arteriala), de localizare, de severitatea si extinderea cheagului, de persistenta factorilor de risc sau a afectiunilor care duc la formarea trombilor.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279383/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538430/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5778518/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17675-blood-clots

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22242-thrombosis

https://www.heart.org/en/health-topics/venous-thromboembolism/understand-your-risk-for-excessive-blood-clotting