Totul despre pitiriazis alba: cauze, simptome, solutii si preventie

Pitiriazis alba este o afectiune cutanata benigna, mai des intalnita in randul copiilor si in randul adolescentilor, caracterizata prin aparitia unor macule hipopigmentate si fine, sub forma de pete albe pe piele, predominant pe fata, gat si membre. Aceasta este considerata o manifestare relativ minora a dermatitei atopice si este de obicei asociata cu un istoric de atopie (alergiile, astmul). Denumirea de „pitiriazis alba” deriva de la aspectul leziunii, unde „pitiriazis” inseamna „solzi”, iar „alba” defineste hipopigmentarea. Leziunile aparute sunt sub forma de macule si pete (placi subtiri) fara margine clara, uzual circulare sau ovalare, usor descuamate si uneori pruriginoase.

Ce este pitiriazis alba si cum apare?

Pitiriazis alba este o dermatoza hipopigmentara caracterizata prin aparitia unor pete albicioase sau de culoare roz-pal, usor descuamate, mai ales la nivelul fetei, gatului, bratelor sau toracelui superior. Se considera a fi o forma minora de dermatita atopica, fiind mai frecvent intalnita mai ales la copiii cu istoric de atopie. Leziunile sunt initial eritematoase, cu descuamare fina. Totusi, in timp inflamatia dispare si lasa in urma pete hipopigmentate (albe) care pot persista luni, chiar ani intregi. Acestea devin mai evidente dupa expunerea la soare, din cauza contrastului evident dintre pielea normal bronzata si zonele afectate, unde productia de melanina este perturbata.

Pitiriazis alba – cauze si factori de risc

Nu se cunosc cauzele care duc la pitiriazis alba. Afectiunea nu este contagioasa si, pana acum, nu s-a descoperit ca ar avea la baza vreo infectie. In majoritatea cazurilor, este considerata a fi o manifestare minora a dermatitei atopice. Cea mai similara comparatie este asa-zisa dermatita nespecifica cu piperpigmentare postinflamatorie rezultata. In zonele afectate, unde apar petele, se observa scaderea productiei de melanina. Exista studii care arata ca persoanele diagnosticate anemie feripriva si care au niveluri scazute de cupru seric au un risc mai mare de a se confrunta cu pitiriazis alba, dar nu exista o legatura directa de cauzalitate intre boala si aceste constatari.

Pitiriazis alba este un diagnostic frecvent in randul copiilor si adolescentilor cu varsta cuprinsa intre 3-16 ani, desi 90% dintre cazuri apar la cei cu varsta sub 12 ani. Se observa, de asemenea, o usoara predominanta masculina, iar tendinta generalizata spre atopie (dermatite, alergii, astm si afectiuni autoimune) este un factor de risc. Leziunile asociate cu pitiriazis alba sunt mult mai evidente la persoanele cu tonuri mai inchise ale pielii. Pielea isi recapata pigmentarea normala spontan, de obicei in decurs de un an. Afectiunea nu este influentata de anotimpuri – totusi, pe timpul iernii descuamarea se agraveaza si expunerea la UV face ca leziunile sa fie mai vizibile.

Pitiriazis alba – simptome si manifestari

Manifestarea clinica principala in caz de pitiriazis alba o reprezinta aparitia maculelor care pot avea culoare alba (pete albe pe piele) sau roz-pal, de forma rotund-ovalara, cu dimensiuni care pot varia intre 1-5 centimetri. De obicei, acestea sunt localizate pe fata, gat, brate, torace. Initial, leziunile pot fi discret eritematoase, cu descuamare fina, putand fi confundate cu cele specifice dermatitei usoare. Ulterior, eritemul dispare, iar hipopigmentarea devine evidenta in special pe pielea bronzata. Petele nu sunt pruriginoase (desi pot prezenta initial mancarime) si nici nu duc la durere, nu se inflameaza si nu au tendinta de a se extinde, dar pot persista timp de luni-ani.

Un alt element caracteristic in pitiriazis alba este lipsa unei delimitari clare intre pielea afectata si cea sanatoasa, ceea ce ajuta la diferentierea pitiriazisului alba de vitiligo. In vitiligo, nu doar ca hipopigmentarea este mai accentuata, leziunile sunt clar delimitate de pielea sanatoasa. Mai mult decat atat, exista si versiuni mai putin frecvente ale acestei afectiuni, cum ar fi:

• pitiriazisul pigmentar: se prezinta cu leziuni cu o zona centrala hiperpigmentara albastruie, inconjurata de un halou hipopigmentat solzos (leziunile sunt adesea limitate la nivel facial si sunt asociate cu infectia cu dermatofiti);
• pitiriazisul alb extins: aceasta forma se prezinta cu afectare cutanata simetrica, cu extindere mai mare decat forma clasica, cu leziuni mai putin eritematoase, mai putin solzoase, deseori localizate pe trunchi si nu la nivelul fetei.

De obicei, numarul petelor albe de pe piele variaza intre 4-20, dar in forma extinsa acesta creste semnificativ.

Diagnosticul de pitiriazis alba

Pe baza aspectului clinic si distributiei leziunilor cutanate la copii sau adolescenti, diagnosticul de pitiriazis alba este destul de usor de pus. In caz de incertitudine, exista teste eficiente pentru confirmarea diagnosticului:

• examinarea cu lampa Wood: leziunile de pitiriazis alba se accentueaza, dar continua sa fie nefluorescente (in vitiligo, de exemplu, fluorescenta este evidenta);
• testarea cu hidroxid de potasiu este negativa (ajuta la diferentierea pitiriazisului alba de boli precum tinea versicolor sau tinea corporis, unde testul este pozitiv);
• biopsia nu este necesara, dar ajuta la diferentierea pitiriazisului alba de micoza fungoida.

Asadar, diagnosticul de pitiriazis alba se bazeaza in principal pe aspectul leziunilor, luand insa in considerare si modul de distribuire si numarul acestora.

Tratament pitiriazis alba si solutii de management

Pacientii cu pitiriazis alba ar trebui sa cunoasca faptul ca afectiunea este benigna (fara riscuri) si deseori autolimitata. Totusi, ar trebui cunoscut si faptul ca leziunile de pitiriazis alba tind sa persiste timp de luni, chiar ani, desi majoritatea cazurilor se rezolva in decurs de un an. De cele mai multe ori, pacientii cu pitiriazis alba apeleaza la tratament din considerente pur estetice. In acest sens, alternativele includ:

• corticosteroizi topici cu potenta redusa, cum ar fi crema sau unguentul cu hidrocortizon 1% care ajuta la atenuarea eritemului si pruritului, in acelasi timp favorizand repigmentarea;
• emoliente si creme hidrantante, cum ar fi vaselina, cremele cu ceramide, pentru a reduce si ameliora descuamarea;
• inhibitori topici ai calcineurinei (tacrolimus 0,1% si pimecrolimus 1%) sunt optiuni foarte eficiente pentru a trata pitiriazis alba;
• calcitriolul, analog topic al vitaminei D, are eficacitate comparabila cu tacrolimus.

Optiunile suplimentare de tratament, in general rezervate formei extinse a bolii, includ printre altele fototerapia PUVA (psoralen + UVA) si fototerapia tintita cu laser excimer de 308 nm.

Pitiriazis alba – sfaturi pentru preventie

Nu exista metode de preventie pentru pitiriazis alba, dar pacientii sunt sfatuiti sa foloseasca in special produse blande de igiena, sa evite expunerea excesiva la soare si sa aplice zilnic o crema hidratanta pe leziunile cutanate. Fotoprotectia (SPF 50+, haine cu factor de protectie solara) la pacientii cu pitiriazis alba este esentiala atat pentru a preveni agravarea hipopigmentarii, cat si ca masura generala pentru a preveni efectele nocive asupra pielii ale radiatiilor UV. Mai trebuie cunoscut faptul ca persoanele cu pitiriazis alba sunt mai predispuse sa se confrunte cu arsuri de la soare, motiv pentru care fotoprotectia este cu atat mai mult recomandata.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK431061/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4903967/

https://www.tandfonline.com/doi/10.1080/09546634.2021.1959014

https://academic.oup.com/ced/article-abstract/34/5/591/6625107