Tensiune diastolica mare: ce inseamna si cum afecteaza sanatatea

Persoanele cu tensiune diastolica mare, insa cu valori normale ale tensiunii sistolice, masurata la intervale randomice, prezinta risc de hipertensiune arteriala diastolica izolata (HTADI). Intr-un astfel de context, este putin probabil sa vorbim neaparat despre o patologie in sine, fiind mai mult vorba despre un fenomen destul de obscur. In caz de tensiune diastolica mare, o persoana care isi masoara tensiunea arteriala va avea valori normale ale tensiunii arteriale sistolice, adica sub 130 mmHg (conform ghidului ACC/AHA, 2017), si valori mari ale tensiunii diastolice, in esenta de cel putin 80 mmHg, la masurari regulate, in conditii de repaus fizic.

Este foarte controversat daca o persoana cu tensiune diastolica mare, izolata, prezinta riscul de a dezvolta o patologie cardiovasculara. Multi specialisti sunt de parere ca patologiile cardiace, respectiv riscul de evenimente cardiovasculare, se grefeaza in special pe fondul cresterii atat a tensiunii arteriale sistolice, cat si celei diastolice, peste valorile normale. In aceeasi masura, se pare ca persoanele cu hipertensiune sistolica izolata prezinta un risc mai mare de boli cardiace decat persoanele cu tensiune diastolica mare izolata (HTADI). Drept urmare, se crede ca riscul de afectare cardiovasculara este mai mic in cazul in care doar tensiunea diastolica este crescuta.

Ce este tensiunea diastolica?

Tensiunea diastolica reprezinta presiunea minima inregistrata la nivelul aortei, in momentul in care inima se relaxeaza inainte de trimite sange, din ventriculul stang, in aorta. Diastola inimii este acea „etapa” in care inima se relaxeaza si in care sangele circula la o anumita presiune. In urma folosirii tensiometrului si inregistrarii tensiunii, vor fi afisate doua valori:

• Tensiunea arteriala sistolica;
• Tensiunea arteriala diastolica.

Tensiunea arteriala sistolica reprezinta prima valoare, iar cea diastolica este a doua valoare care va fi afisata (sub forma x/y). In mod obisnuit, tensiunea sistolica este mult mai mare decat cea diastolica, reprezentand presiunea manifestata in momentul contractiei inimii. Persoanele care se confrunta cu tensiune diastolica mare, la masuratori regulate, sunt diagnosticate cu HTADI, adica cu hipertensiune arteriala diastolica izolata, un fenomen care inca ridica intrebari in ceea ce priveste potentialul sau patologic.

Tensiune diastolica – valori de referinta

In general, tensiunea diastolica normala are valori sub 80 mmHg sau de aproximativ 80 mmHg. Tensiunea arteriala ideala este considerata a avea valori intre 90/60 mmHg–120/80 mmHg, iar cresteri sustinute ale tensiunii peste valorile indicate se traduc prin fenomenul de hipertensiune. Hipertensiunea arteriala reprezinta una dintre principalele cauze ale mortalitatii la nivel mondial si, de asemenea, diagnosticul este in crestere, chiar si in randul adolescentilor. Tot mai multe practici medicale isi propun sa reitereze impactul expunerii la anumiti factor de risc care, in esenta, sunt modificabili, in etiologia bolilor si patologiilor de natura cardivoasculara.

Cand vorbim de tensiune diastolica mare?

Conform ghidului ACC/AHA (2017), vorbim despre tensiune diastolica mare izolata (HTADI) in momentul in care, la masuratori in repaus, randomice, o persoana va avea tensiunea sistolica sub 130 mmHg si tensiunea diastolica de cel putin 80 mmHg. Astfel, desi valoarea componentei sistolice este normala, valoarea tensiunii arteriale diastolice este peste limita normala, si anume 80 mmHg. Fenomenul de tensiune diastolica mare si implicatiile sale asupra riscului de a avea in viitor un eveniment cardiovascular nedorit sunt inca dezbatute in comunitatea medicala.

Tensiune diastolica mare – cauze si factori de risc

Nu se cunosc principalele cauze care ar putea duce la tensiune diastolica mare. Acest fenomen izolat se poate prezenta in mai multe stadii, cum ar fi:

• Stadiul I: tensiune diastolica mare cu valori peste 80 mmHg;
• Stadiul II: tensiune diastolica mare cu valori peste 90 mmHg;
• Criza hipertensiva: tensiune diastolica mare cu valori de cel putin 120 mmHg.

In mod obisnuit, anumite patologii ar duce si la cresterea tensiunii arteriale sistolice. Totusi, s-a observat ca anumite cauze pot fi corelate, insa nu in mod direct, cu HTADI:

• Hipotiroidismul, diabetul de tip 2, anemia;
• Afectiuni cognitive, disfunctii hormonale, tulburari psihiatrice, anxietate;
• Accidentul vascular cerebral;
• Anevrismul de aorta abdominala;
• Vasculita;
• Disfunctii endoteliale;
• Sindromul de apnee in somn;
• Hipertensiune renovasculara;
• Alterarea sistemului regina-angiotensina.

In ceea ce priveste factorii de risc pentru tensiune diastolica mare, este dificil de diferentiat, in esenta, care ar fi acestia. De cele mai multe ori, expunerea la diferiti factori de risc duce si la o crestere a valorii tensiunii sistolice. Cresterea izolata a valorii diastolice este relativ obscura si, dupa cum s-a mentionat, nu se cunosc pe deplin cauzele pentru tensiune diastolica mare:

• Fumatul, consumul de alcool;
• Sedentarismul;
• Hipercolesterolemia, hipertrigliceridemia;
• Obezitatea;
• Barbatii prezinta un risc aproape dublu de a avea tensiune diastolica mare izolata (HTADI);
• Fenomenul este mult mai frecvent in randul persoanelor cu varsta sub 50 de ani, peste varsta de 50 de ani observandu-se o incidenta mai mare a hipertensiunii arteriale clasice.

Ca urmare a faptului ca, in sine, hipertensiunea diastolica izolata nu ridica riscuri semnificative de complicatii, nu au fost documentate in profunzime cauzele aparitiei acesteia. De fapt, exista si posibilitatea ca fenomenul, ca urmare a lipsei simptomelor, sa nu fie diagnosticat.

Care sunt simptomele daca va confruntati cu tensiune diastolica mare

Persoanele cu tensiune diastolica mare nu se confrunta cu simptome specifice. De fapt, asa cum se intampla si in cazul hipertensiunii clasice, cu cresteri simultane ale valorii tensiunii sistolice si diastolice, ar putea dura ani intregi pana la aparitia simptomelor. Totusi, HTADI nu prezinta simptome tipice, usor de recunoscut, poate aritmii vagi, dar foarte usor de trecut cu vederea de catre persoana in cauza. Este mult mai relevanta valoarea tensiunii arteriale sistolice, in esenta, motiv pentru care specialistii isi indreapta atentia in special asupra acestui parametru. 

Afectiuni severe asociate cu tensiune diastolica mare

Conform specialistilor, persoanele cu tensiune diastolica mare, dar cu valori sistolice normale, nu prezinta riscul de afectare cardiovasculara, cel putin atat timp cat valoarea tensiunii sistolice normala (sub 130 mmHg). Bineinteles, acest lucru este valabil in situatia in care vorbim despre tensiune diastolica mare, peste valoarea de 80 mmHg, dar nu peste valoarea de 95-100 mmHg. In astfel de situatii, poate fi vorba de afectare deosebit de severa a cordului. Dar daca valoarea este usor crescuta, nu ar trebui sa existe ingrijorari exacerbate. O atentie mult mai mare ar trebui acordata valorii tensiunii sistolice si mentinerii valorii acesteia in intervalul fiziologic normal.

Au existat, de-a lungul timpului, numeroase studii, extinse chiar de-a lungul a mai multi ani, in cadrul carora s-a incercat certificarea riscului la care se expun persoanele cu tensiune diastolica mare si cu tensiune sistolica normala. Niciun studiu nu a reusit sa traga concluzii viabile, pentru ca nu s-a putut face o diferentiere stricta intre efect si cauza izolata (tensiune diastolica mare). In ceea ce priveste riscul cardiovascular, a fost vorba despre o gama variata de variabile, printre care contextul familial, expunerea la factorii de risc si multe altele. Desi au existat asocieri usor limitate intre HTADI si riscul cardiovascular, asocierile sunt evidente in HTA clasica, obisnuita.

Tensiune diastolica mare – riscuri si complicatii

Specialistii sustin ca persoanele cu tensiune diastolica mare, usor crescuta, nu prezinta evidente riscuri de afectare cardiovasculara. Atat timp cat valoarea tensiunii sistolice se tine sub control strict, si nu exista cresteri, persoanele cu tensiune diastolica mare nu ar trebui sa se ingrijoreze in mod exacerbat. Totusi, se recomanda monitorizarea constanta a acestei.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8753786/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8442452/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9486366/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8571544/

https://healthmatch.io/high-blood-pressure/what-causes-high-diastolic-blood-pressure