Infecția cu rotavirus: transmitere, simptome, tratament și prevenție

 

Infecția cu rotavirus este una dintre cele mai frecvente cauze de diaree la sugari și la copii cu vârsta până în doi ani. Conform studiilor, dacă nu sunt vaccinați, aproape toți copiii vor face cel puțin un episod de infecție cu rotavirus până la vârsta de 5 ani. Boala este extrem de contagioasă, existând mai multe tulpini de rotavirus, și, în cazurile severe, infecția cu rotavirus poate pune în pericol viața copilului și necesită spitalizare de urgență. Datele OMS arată că anual, la nivel mondial, se infectează cu rotavirus peste 125 milioane de copii cu vârsta mai mică de 5 ani, rata anuală de decese fiind de 600.000 de copii.

Cuprins:

Ce este rotavirusul?

Cum se transmite infecția cu rotavirus?

Care sunt simptomele infecției cu rotavirus?

Complicațiile infecției cu rotavirus

Cum se tratează infecția cu rotavirus?

Metode de prevenire a infecției cu rotavirus

Ce este rotavirusul?

Rotavirusul este un virus de tip ARN, care face parte din familia Reoviride, descoperit în anul 1973, a cărui denumire vine de la forma sa de roată vizibilă la microscop. Rotavirusul se găsește în țesutul intestinal și este responsabil de provocarea diareei la copii. Infecția cu rotavirus poate afecta și adulții, însă aceștia dezvoltă o formă mult mai ușoară, nefiindu-le pusă viața în pericol. Rotavirusul acționează prin infectarea și distrugerea celulelor de la nivelul intestinului care au rol în absorbție și digestie, astfel provocând o formă de gastroenterocolită, în aproximativ 5-10% dintre cazuri însoțită și de intoleranță la lactoză pe o perioadă de 1-2 săptămâni.

Cum se transmite infecția cu rotavirus?

Infecția cu rotavirus se transmite pe cale fecal-orală, chiar și înainte de debutul simptomelor, fiind un virus foarte contagios. Astfel, rotavirusul se poate transmite prin atingerea suprafețelor infectate, prin folosirea la comun a grupului sanitar, a jucăriilor, a veselei, a alimentelor sau apei contaminate, motiv pentru care este esențial ca mâinile să fie spălate imediat ce toaleta a fost folosită.

Rotavirusul poate poate fi prezent în scaunul copilului infectat cu câteva zile înainte de apariția primelor simptomele și până la 10 zile după ce acestea au dispărut. Infecția cu rotavirus apare cu precădere în lunile reci ale anului.

Care sunt simptomele infecției cu rotavirus?

Simptomele infecției cu rotavirus apar la aproximativ două - trei zile după ce persoana a fost infectată și se manifestă prin:

  • febră
  • vărsături
  • diaree
  • deshidratare
  • stare de somnolență sau apatie
  • stare de irascibilitate
  • rinoree, nas înfundat, dureri în gât (în cazuri rare)

Febra și vărsăturile pot dura între 2-3 zile, iar diareea până la 6 -8 zile. În cazurile extreme, diareea se poate prelungi și poate conduce la pierderea apei și a sărurilor minerale din organism, situație care implică deshidratarea severă, iar pentru copii poate fi fatală. În cazul adulților, simptomele pot fi foarte ușoare. Pe de altă parte, nou-născuții sunt protejați de anticorpii transmiși transplacentar sau din laptele matern și infecția cu rotavirus poate fi asimptomatică.

Simptomele deshidratării sunt starea de oboseală, uscarea excesivă a cavității bucale, ochii uscați și roșii, respirația rapidă și bătăi ale inimii accelerate. În cazul bebelușilor se poate observa fontanela retrasă și faptul că scutecul nu este udat o perioadă de 10-12 ore. În această situație, controlul medical de urgență este obligatoriu.

Complicațiile infecției cu rotavirus

În cazuri rare, infecția cu rotavirus poate determina apariția unor complicații severe ca:

  • deshidratare severă
  • perturbări de metabolism
  • convulsii febrile
  • colaps
  • insuficiență cardiovasculară, renală – situații compatibile cu decesul.

 

Cum se tratează infecția cu rotavirus?

Pentru infecția cu rotavirus nu există tratament. Dat fiind că este vorba de un virus, antibioticele nu-și fac efectul, însă se pot trata simptomele, în special deshidratarea. Astfel, în cazul infecției cu rotavirus, persoana bolnavă trebuie să consume foarte multe lichide, de preferat supe de legume și ceaiuri și să recurgă la un regim alimentar adecvat. Meniul recomandat în perioada bolii ar trebui să conțină carne fiartă, pâine prăjită și orez, fructele, legumele crude și lactatele fiind excluse. Trecerea la alimentația normală trebuie făcută treptat, de preferat fiind ca și după dispariția simptomelor, meniul de regim să continue aproximativ 3 zile. De asemenea, se vor administra săruri de rehidratare, iar în cazurile grave, care necesită internare, medicul poate recomanda tratament intravenos de reechilibrare hidroelectolitică.

În cazul bebelușilor infectați cu rotavirus se va continua hrănirea la sân, iar în cazul în care aceștia erau alimentați și cu lapte praf, se va trece la o formulă care să nu conțină lactoză.

Metode de prevenire a infecției cu rotavirus

Cea mai bună metodă de prevenire a infecției cu rotavirus este vaccinarea. Vaccinul rotaviral face parte din schema de vaccinuri opțională propusă de Ministerul Sănătății și este un vaccin cu virus viu atenuat care se administrează oral, două sau trei doze, începând cu primele 6 săptămâni de viață, cu interval de cel puțin 30 de zile între acestea. Persoanele infectate cu rotavirus trebuie să se autoizoleze la domiciliu pentru a preveni răspândirea bolii.

O metodă de prevenire a infecției cu rotavirus, care de altfel este recomandată în prevenția multor infecții, este igiena constantă. Mâinile trebuie spălate după fiecare folosire a toaletei, dar și înainte de masă, iar în cazul bebelușilor, schimbarea scutecului trebuie făcută cu atenție și dezinfectată ulterior zona, mai ales dacă scaunul este moale. De asemenea, este recomandată dezinfectarea jucăriilor, a veselei și biberoanelor și a altor obiecte care pot intra în contact direct cu bebelușul.