Postul intermitent si eficacitatea lui – noi dovezi stiintifice

Practicat ritualic in diverse religii de multe secole, postul intermitent continua sa castige popularitate ca metoda de scaderea in greutate si imbunatatire a sanatatii. Un sondaj din 2024 a aratat ca pana la 13% dintre americani au urmat un tip de post intermitent in anul precedent. Nici in tara noastra lucrurile nu stau foarte diferit. Postul intermitent este in prezent cel mai popular mod de alimentatie pentru slabit. Cat de sigur si de eficient este in realitate?

„Alternanta intre perioadele de echilibru energetic negativ – posturi scurte si/sau exercitii fizice – si balanta energetica pozitiva – mancarea si odihna – poate optimiza sanatatea generala si sanatatea creierului”, a declarat  recent dr. Mark Mattson, profesor adjunct de neurostiinte la Johns Hopkins University School of Medicine, Baltimore, SUA, pentru publicatia Medscape Medical News.

Postul intermitent nu este o dieta, ci mai degraba un model de alimentatie, spune dr. Mattson. O dieta este definita de ceea ce si cat se mananca, in timp ce postul intermitent se refera la momentul specific si la cat de des se consuma mancarea.

Tipuri de post intermitent

Cel mai popular tip de post intermitent este alimentatia zilnica limitata in timp, in care individul micsoreaza fereastra de timp pentru a manca la 6-8 ore si posteste aproximativ 18 ore in fiecare zi, a spus Mattson, care este si autorul unei carti “The Intermittent Fasting Revolution” (tr. Revolutia postului intermitent). Fereastra exacta de mancare/post nu este importanta, desi „nu este bine sa mananci chiar inainte de a merge la culcare”, a adaugat el.

Un alt tipar de post intermitent este dieta 5:2, in care individul mananca normal timp de 5 zile/saptamana, dar mananca doar o masa de dimensiuni moderate (500-700 de calorii) in celelalte 2 zile. Alte modele includ postul cu zile alternative sau consumul unui tip special de alimente preparate pentru un ciclu de 5 zile o data pe luna sau mai putin. O alta varianta este postul de 24 de ore de una sau doua zile pe saptamana.

O stare metabolica diferita

Potrivit cercetatorului, alimentatia oamenilor primitivi era similara cu postul intermitent. „Stramosii nostri au fost nevoiti sa vaneze sau sa culeaga. Deci mancarea era disponibila doar intermitent. Cand nu mancau, erau lipsiti de hrana, dar aveau nevoie de energie pentru a cauta si a obtine urmatoarea lor masa”, a mentionat Mattson. Populatiile care au dezvoltat adaptari care le-au permis sa functioneze optim in starea de post au supravietuit, transmitandu-si genele de-a lungul generatiilor.

Modelul modern de alimentatie, bazat pe trei mese plus gustari, este o dezvoltare relativ recenta in ceea ce priveste evolutia umana, a explicat Mattson. Acest model poate duce la un consum excesiv de alimente si poate duce la supraponderalitate sau obezitate, in special atunci cand este combinat cu un stil de viata sedentar. De asemenea, poate provoca morbiditati metabolice, cum ar fi rezistenta la insulina.

Postul intermitent pare sa foloseasca adaptarile care le-au permis stramosilor nostri umani sa supravietuiasca perioadelor de deficit de hrana.

“Mecanismul” postului intermitent

In timpul perioadei de post, organismul nu primeste niciun aport de energie si foloseste glucoza stocata in ficat pentru combustibil. Oamenii au evoluat pentru a arde grasimile odata ce depozitul de glucoza din ficat, care nu dureaza mai mult de 12 ore, s-a epuizat. Corpul foloseste apoi cetone, care sunt derivate din grasimi, ca sursa alternativa de energie. Se stie ca echilibrul energetic negativ sustinut (in care aportul de energie este mai mic decat cheltuiala de energie) poate duce la pierderea in greutate. Balanta energetica negativa impreuna cu cresterea oxidarii grasimilor ar trebui sa conduca la pierderea in greutate prin reducerea masei de grasime.

Perioada de post intermitent trebuie sa fie suficient de lunga pentru a declansa aceasta schimbare, a spus Mattson. In acel moment, organismul se afla intr-o stare metabolica numita cetoza, definita prin cetone crescute in sange si urina. Cetonele ofera combustibil celulelor, in special nervilor si muschilor, prin stimularea acestora, promovarea rezistentei la stres si combaterea bolilor.

Cea mai importanta cetona din acest proces este beta-hidroxibutiratul. „Ofera o sursa alternativa de energie si activeaza caile de semnalizare implicate in neuroplasticitate”, a spus Mattson.

Un alt specialist pe nume Ido Goldstein, profesor asistent la Institutul de Biochimie, Stiinta Alimentatiei si Nutritie de la Universitatea Ebraica din Ierusalim, Israel, a explicat ca postul repetat „declanseaza un mecanism de memorie celulara in ficat, imbunatatind raspunsul ficatului la evenimentele de post ulterioare”.

Acest lucru a fost demonstrat intr-un studiu pe rozatoare. „Am descoperit ca ficatul „si-a amintit” evenimentele de post din trecut. Soarecii care au fost supusi unui post intermitent au raspuns mai eficient la urmatoarea perioada de post in comparatie cu soarecii care au fost supusi pentru prima data”, a spus Goldstein. Descoperirile confirma ca „efectele postului nu se datoreaza doar aportului caloric redus. Mai degraba, postul impune o stare metabolica complet diferita in organism, care mediaza beneficiile pentru sanatate”, a spus Goldstein.

Beneficii pentru sanatate

Cercetarile au identificat o gama larga de presupuse beneficii pentru sanatate ale postului intermitent. In studiile sale Mattson si colegii sai au descoperit ca modelul de post intermitent 5:2 a ajutat la reducerea rezistentei neuronale la insulina si la scaderea ritmului de imbatranire a creierului.

O analiza a mai multe studii a aratat ca postul intermitent a redus circumferinta taliei, masa grasa, colesterolul total si nivelurile de trigliceride.

La pacientii cu sindrom metabolic, postul intermitent a aratat un impact pozitiv asupra pierderii in greutate, rezistentei la insulina si a nivelurilor de leptina si adiponectina (hormone secretati de tesutul gras). S-a descoperit ca diferite regimuri de tip post intermitent au un impact benefic asupra sistemului cardiovascular, scad inflamatia, intaresc imunitatea, protejeaza sanatatea creierului, imbunatatesc calitatea somnului, intarzie imbatranirea, elimina potential rezistenta la insulina si ar putea preveni cancerul.

Potentiale dezavantaje

Unele studii indica faptul ca postul intermitent nu este potrivit pentru toata lumea si poate avea efecte secundare.

Cercetarile au descoperit ca postul intermitent nu este recomandat la unii pacienti, cum ar fi femeile aflate in premenopauza, persoanele cu dezechilibre hormonale, femeile insarcinate si care alapteaza, copiii mici, persoanele cu antecedente de tulburari de alimentatie, diabet de tip 1, varsta inaintata sau fragilitate si dementa.

Printre efectele adverse potentiale ale postului intermitent se numara hipoglicemia, ametelile si slabiciunea, care pot fi agravate de utilizarea simultana a medicamentelor antidiabetice. Concentratiile fluctuante de glucoza pot fi asociate cu o instabilitate crescuta la adultii in varsta, ceea ce poate duce la caderi si fracturi. Un studiu recent pe aproape 3000 de adolescenti si adulti tineri a constatat ca postul intermitent in ultimele 13 luni a fost asociat in mod semnificativ cu patologia tulburarilor de alimentatie, in special la femei.

Sursa: https://www.medscape.com/viewarticle/intermittent-fasting-safe-and-beneficial-2025a100037q