Osteofitoza este o afectiune osoasa care presupune aparitia patologica unor excrescente numite osteofite, in esenta fiind o manifestare a osteoartritei. O astfel de excrescenta osoasa se prezinta acoperita de un fibrocartilaj, putand avea localizare extraspinala (marginale, centrale, periostale sau capsulare) si spinala (cervicale si lombare). Osteofitele din osteofitoza mai poarta si numele de „ciocuri osoase” sau „pinteni”, putandu-se asocia nu doar osteoartritei, ci si altor patologii, cum ar fi spondiloza, dar si traumatismelor la nivelul articulatiilor si uzurii excesive a acestora. Deseori, osteofitoza apare la persoanele cu varsta inaintata, pe fondul degenerarii articulare.
Aceste excrescente osoase se dezvolta frecvent in apropierea articulatiei, la locul de jonctiune dintre oasele participante. Desi osteofitoza frecvent apare la persoanele cu varsta inaintata peste 60 de ani, pot aparea si la adultii tineri, frecvent in urma traumatismelor sau uzurii excesive pe fondul miscarilor repetitive sau mentinerii timp indelungat a aceleiasi pozitii incomode. Totusi, osteofitoza se asociaza cel mai adesea cu osteoartrita, drept principal factor de risc. Simptomele se manifesta indeosebi prin durere, rigiditate articulara si compromiterea amplitudinii normale de miscare, insa tratamentele, in functie de caz, pot avea rezultate satisfacatoare.
Naturalis ArtroSuport Forte contine o combinatie echilibrata de Glucozamina, Condroitina, MSM (MetilSulfonilMetan) si extracte de Boswellia serrata si Ginkgo biloba. Glucozamina, si condroitinasunt doua substante naturale care se gasesc in tesutul articulatiilor. Glucozamina este un element natural care se formeaza in corpul nostru din glucoza, fiind principalul component ale tesuturilor moi (cartilaje, articulatii, ligamente, tendoane etc.) si al lichidului intraarticular.
Ce este osteofitoza?
Osteofitoza defineste patologia in care apar osteofitele, adica mici excrescente osoase denumite si pinteni sau ciocuri osoase. Principala cauza a aparitiei acestor formatiuni este degradarea, pe fondul leziunii sau degenerescentei, cartilajului articular. Cartilajul este o formatiune articulara care face legatura intre oasele implicate in articulatie si previne contactul direct dintre acestea, cu alte cuvinte frecarea lor in timpul mobilizarii articulare. In momentul in care se prezinta cu leziuni sau eroziuni, miscarea este mult ingreunata si devine dureroasa, ca urmare a faptului ca cele doua oase implicate in articulatie gliseaza unul peste celalalt, exacerband frecarea.
Pentru a evita aceasta situatie, are loc o multiplicare a celulelor osoase, in scopul redobandirii, corectarii si asigurarii integritatii structurale. Cu toate acestea, ca urmare a faptului ca procesul este unul deficitar, apar zone anormale de tesut osos, adica osteofitele care iau forma unor mici excrescente osoase. Osteofitoza este o manifestare clasica a osteoartritei, afectiune osoasa larg raspandita in randul populatiei geriatrice. Osteofitoza nu este secundara depunerilor in timp ale cistalelor de calciu, ci modificarilor involutive ale mecanicii, structurii si biochimiei articulare. Presiunea excesiva exercitata asupra articulatiilor are drept rezultat aparitia acestor osteofite.
Naturalis ArtroSuport colagen lamaie este un supliment alimentar care sprijina sanatatea si flexibilitatea articulatiilor si tendoanelor. Datorita cantitatii mari de colagen, 12 grame, acesta este rapid absorbit in organism si ajuta la sprijinirea mobilitatii articulare.
Tipuri de osteofitoza
Osteofitoza se clasifica in functie de topologia osteofitelor, putand exista osteofite extraspinale si osteofite vertebrale. Dupa aspectul radiografic si mecanismul de formare, exista patru tipuri de osteofite extraspinale:
-
Osteofite marginale: apar la periferia articulatiilor si au forma unei „buze”, fiind cauzate de osificarea endocondrala stimulata de vascularizarea maduvei osoase subcontrale. De obicei se dezvolta in zone osoase in care presiunea nu este exacerbata, si nu se asociaza sclerozarii sau aparitiei de chisturi subcontrale. Acest tip apare pe o singura parte a articulatiei;
-
Osteofite centrale: tind sa se proiecteze spre interiorul spatiului articular, au un contur usor neregulat, grosier, si sunt cauzate de hipervascularizarea care stimuleaza ulterior osificarea encondrala. Acest tip afecteaza cel mai frecvent soldurile si genunchii;
-
Osteofitele periostale si sinoviale: apar sub forma de corticale intraarticulare ingrosate, sunt cauzate de osificarea intramembranoasa ca urmare a stimularii membranei sinoviale, dar si a celei periostale, cu crestere osoasa in acelasi plan al articulatiei;
-
Osteofitele capsulare: apar ca urmare a tractiunii capsulei articulare si se formeaza obisnuit pe directia tensiunii capsulei. Pintenii calcaneeni, de exemplu, aparuti la nivel de articulatie interfalangiana, reprezinta un exemplu clasic al acestui tip de osteofitoza.
Osteofitele vertebrale (osteofitoza vertebrala) se clasifica in doua tipuri principale:
-
Osteofite de tractiune: sunt excrescenta osoase orizontale rezultate in urma atasarii fibrelor inelului extern de marginea distala a corpului vertebral;
-
Osteofitele „in ciocuri”: sunt curbate spre discul vertebral adiacent si sunt cel mai frecvent tip diagnosticat in practica clinica.
Osteofitoza vertebrala apare in special la nivelul coloanei cervicale, implicand gatul si portiuni din torace, respectiv la nivelul zonei lombare, zona vertebrala care sustine cel mai mare procent al greutatii corporale. Un alt sistem de clasificare imparte patologia in trei tipuri:
-
Osteofitoza reala: la nivelul membranei sinoviale, deasupra zonei de jonctiune;
-
Osteofitoza de tractiune: la nivelul entezei (insertia osoasa a tendoanelor si ligamentelor);
-
Osteofitoza inflamatorie (pinten inflamator): secundara sindesmofitelor (de exemplu, in caz de spondilita anchilozanta).
Indiferent de locul aparitiei, osteofitoza implica simptome algice si neplacute, ducand la o clara limitare a miscarii si amplitudinii de miscare, ceea ce va interfera cu calitatea generala a vietii.
Osteofitoza – factori de risc si cauze
Celulele stem mezenchimale periostale sau sinoviale reprezinta sursa celulara a osteofitelor, ce prolifereaza si, in cele din urma, duc la formarea de osteofite mature integrate osului subcondral din care s-au format. Celulele periostale din cartilajul osos sunt stimulate pentru a prolifera, cel mai probabil prin stimuli mecanici (leziuni) sau biochimici (modificari degenerative). Din acest motiv, osteofitoza se asociaza cu o serie de patologii, cum ar fi:
-
Artrita, osteoporoza, spondiloza, spondiloza anchilozanta;
-
Hallux rigidus;
-
Stenoza canalului lombar;
-
Sindromul de impingement al gleznei.
Asadar, este in principal vorba despre afectiuni ale caror incidenta creste odata cu inaintarea in varsta. Principalii factori de risc asociati cu osteofitoza sunt:
-
Varsta inaintata (peste 60 de ani);
-
Indicele crescut de masa corporala;
-
Sedentarismul;
-
Mentinerea timp indelungat a unei pozitii solicitante;
-
Suprasolicitarea articulatiilor (exercitii fizice intense);
-
Deficitul nutritional de calciu, vitamina E, vitamina D, K, B1, B2, B6, β-caroten;
-
Greutatea mica la nastere;
-
Nivelul seric scazut al Matrix-GLA-Protein (marker de deficit al vitaminei K2);
-
Traumatismele, accidentele, leziunile articulare, uzarea excesiva a acesteia.
Predispozitia genetica joaca, de asemenea, un rol semnificativ. Daca o ruda de gradul I-II sufera de osteofitoza, exista un risc crescut de a dezvolta, in timp, aceeasi patologie osoasa. Riscul de osteofitoza creste in cazul persoanelor diagnosticate cu picior plat si a celor care poarta, pentru o perioada lunga de timp, incaltaminte nepotrivita si incomoda, care comprima piciorul.
Naturalis ArtroSuport colagen portocala este un supliment alimentar care sprijina sanatatea si flexibilitatea articulatiilor si tendoanelor. Datorita cantitatii mari de colagen, 12 grame, acesta este rapid absorbit in organism si ajuta la sprijinirea mobilitatii articulare.
Osteofitoza – simptome si manifestari
Tabloul simptomatologic din osteofitoza variaza in principal in functie de topologia osteofitului si, in unele cazuri, poate chiar sa lipseasca. Simptomele cele mai frecvente pe care pacientii cu osteofitoza le acuza sunt urmatoarele:
-
Durerea, resimtita ca o jena continua in special in timpul mobilizarii articulatiei;
-
Rigiditatea articulara, cu limitarea evidenta a miscarilor si amplitudinii acestora;
-
Sensibilitate si inflamatie, zona cu osteofitoza putand fi sensibila la atingere, iar articulatia se prezinta cu tumefiere;
-
Excrescenta osoasa din osteofitoza este vizibila si poate atinge dimensiuni relativ mari, iar la atingere au o consistenta dura, osoasa, neputand fi confundate cu un chist, de exemplu;
-
In unele cazuri, pot fi prezente simptome neurologice, atunci cand osteofitele pun presiune asupra unui nerv, comprimandu-l (parestezii, furnicaturi, amorteli, slabiciune musculara).
Durerea tinde sa se exacerbeze in timpul miscarii si, de cele mai multe ori, se amelioreaza odata cu repausul.
Diagnosticul de osteofitoza
In lipsa simptomelor specifice si a identificarii macroscopice a excrescentelor, osteofitoza este deseori diagnosticata in timpul unei radiografii de rutina. Diagnosticul diferential se stabileste pe baza anamnezei amanuntite, examenului fizic si, ulterior, investigatiilor de imagistica. Prin protocoale de radiografie, de exemplu, poate fi certificata prezenta excrescentelor osoase si mai mult decat atat pot fi identificate si alte variabile, cum ar fi dimensiunea spatiului articular sau gradul de afectare al celorlalte formatiuni articulare. Destul de rare sunt cazurile in care pentru diagnostic se foloseste protocol CT sau RMN, deseori doar in cazurile severe si cu risc major.
Tratament osteofitoza
Tratamentul cu alendronat de bifosfonat pare sa incetineasca evolutia osteofitului. Folosirea de antiinflamatoare nesteroidiene amelioreaza durerile si reduce inflamatia. Fizioterapia este utila atat pentru a ameliora durerea, cat si pentru a imbunatati mobilitatea generala a articulatiei. In ultima instanta, abordul chirurgical se recomanda doar in cazurile in care prezenta osteofitului se asociaza cu dureri deosebit de violente, parestezii, scazand drastic calitatea vietii pacientului. Pentru ameliorarea simptomelor de durere, se recomanda remedii cum ar fi aplicarea de gheata, repaus la pat. Terapia injectabila (acid hialuronic, corticosteroizi) se poate dovedi eficienta.
Osteofitoza – complicatii si riscuri
Principalele riscuri asociate diagnosticului sunt cele privitoare la limitarea miscarii chiar pana in punctul in care persoana nu isi mai poate folosi articulatia afectata. In situatiile in care apare o excrescenta care comprima un nerv, se pot face resimtite simptome neurologice, cu amorteli, furnicaturi si dureri exacerbate in timpul activitatii fizice. Gestionata optim, poate fi tinuta sub control, insa implica purtarea de incaltaminte speciala, branturi, pentru redobandirea capacitatii de miscare si ameliorarea durerii resimtite. Riscurile sunt asociate in primul rand osteoporozei, nu neaparat aparitiei de osteofite, implicand fracturi spontane si la impact relativ redus.
Surse:
https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1177/1602400327
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5877458/
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/osteophyte
https://www.nhs.uk/conditions/osteophyte/
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10395-bone-spurs-osteophytes
https://www.physio-pedia.com/Osteophyte