Prin substante minerale intelegem „electroliti”, compusi indispensabili vietii, care joaca roluri esentiale intr-o gama variata de procese fiziologice si biochimice. Spre exemplu, electrolitii se dovedesc a fi responsabili de mentinerea neutralitatii electrice intracelulare, dar si in generarea si conducerea potentialelor de actiune in nervi si muschi. Fara aceste potentiale de actiune care sa transmita un spectru extins de semnale variabile, organismul ar fi inert. Exista o gama variata de electroliti, insa printre cei mai importanti se numara sodiul (Na), potasiul (K), clorul (Cl) si magneziul (Mg), calciul (Ca), fosfatii si bicarbonatii. Electrolitii provin din alimente si lichide.
Sodiul si potasiul, alaturi de formele lor anionice, sunt componente majore ale tuturor fluidelor corporale. Sodiul este cationul major al lichidului extracelular, iar potasiul al lichidului aflat in interiorul celulelor. In organism, o serie de mecanisme complexe regleaza concentratia acestor electroliti in fluidele corporale si volumele compartimentelor extra- si intracelular, mentinand, astfel, echilibrul hidroelectrolitic. Reglarea volumelor si concentratiilor electrolitice ale acestor lichide implica sistemele cardiovascular si endocrin, sistemul nervos central si cel autonom. In esenta, toate actioneaza in sinergie prin a regla viteza cu care apa si electrolitii se excreta renal.
Farmacistii Catena recomanda Naturalis Rehidrafort, un supliment alimentar sub forma de comprimate efervescente, cu saruri de rehidratare, avand aroma placuta de portocala si lamaie.
Ce sunt electrolitii?
Echilibrul dintre fluidele corpului si electroliti este foarte important pentru mentinerea asa-zisei homeostaze. Acest echilibru joaca rol vital functionarea celulelor, perfuzia tisulara si, pe de alta parte, mentinerea echilibrului acido-bazic. In foarte multe boli, dezechilibrele electrolitice sunt frecvent constatate, iar redobandirea echilibrului este esentiala pentru gestionarea patologiei cu repercursiuni asupra anumitor electroliti. Electrolitii sunt acele substante minerale care gasesc, in primul rand, in alimentele consumate. Exista bauturi imbogatite cu electroliti, reprezentand o sursa rapida si sigura de substante minerale necesare pentru buna functionare a organismului.
In organism, acesti electroliti au concentratii specifice, orice abatere de la valoarea considerata a fi fiziologica (in sensul cresterii sau scaderii) fiind definita drept „hipo-” sau „hiper-”. Astfel, daca o persoana are o concentratie de electroliti fosfati mai mare decat in mod normal, vorbim despre o „hiperfosfatemie”. Daca este mai mica, atunci vorbim despre „hipofosfatemie”. Orice abatere de la intervalul fiziologic de baza, in functie de tipul de electroliti, poate duce la o gama variata de repercursiuni asupra organismului si integritatii sale. Concentratia de electroliti poate fi determinata printr-o analiza de laborator numita ionograma serica.
Ce rol au electrolitii?
Acesti electroliti indeplinesc roluri specifice, in functie de tipul lor. Iata care sunt acestea:
-
Sodiul: este un cation osmotic activ, unul dintre electrolitii esential din lichidul extracelular. Are rolul de a mentine volumul lichidului extracelular si de a regla potentialul de membrana al celulelor. Ca parte a transportului activ al substantelor prin membrana celulara, sodiul se schimba cu potasiul in ceea ce poarta denumirea de pompa Na/K.
-
Potasiul: este principalul ion intracelular. Are rolul de a mentine volumul lichidului care se gaseste in celule si de a participa la transportul activ al unor molecule.
-
Calciul: este implicat in mineralizarea osoasa, contractia musculara, conducerea impulsului nervos, coagularea sangelui si reglarea secretiei hormonale.
-
Bicarbonatii: functioneaza drept sistem tampon, cu ajutorul caruia sangele isi mentine pH-ul si, drept urmare, echilibrul acido-bazic. Multi electroliti, de altfel, au un rol major atunci cand vine vorba de asigurarea echilibrului acido-bazic si hidroelectrolitic.
-
Magneziul: este implicat in metabolismul ATP-ului, molecula macroergica necesara pentru a asigura cheltuielile energetice ale organismului. De asemenea, joaca rol si in functionarea corecta a muschilor, functia neurologica si eliberarea neurotransmitatorilor, sinteza ADN si multe altele.
-
Clorul: este un anion care se gaseste predominant in lichidul intracelular. Impreuna cu alte tipuri de electroliti, are rol in mentinerea echilibrului osmotic si acido-bazic, miscarea apei si a substantelor dizolvate intre compartimentele lichide, activitatea musculara si nervoasa.
-
Fosfatii: 85% din concentratia de fosfati din organism se gaseste in oase si dinti sub forma de cristale de hidroxiapatita, iar restul de 15% in tesuturile moi. Fosfatii joaca un rol crucial in caile metabolice, fiind componente a mai multor intermediari (ATP, nucleotide si altii).
Dezechilibrele de electroliti se traduc printr-o gama variata de simptome, si pot aparea atat ca urmare a unei patologii subiacente, cat si ca urmare a unui aport alimentar deficitar. Eliminarea masiva de apa, transpiratiile excesive, diareea, malabsorbtia si pierderile intestinale, precum si anumite probleme de natura hormonala sau renala, duc frecvent la pierderi de electroliti, iar in anumite situatii acestea chiar pot pune in pericol viata unei persoane, in lipsa perfuzarii.
Naturalis Rehidrafort aroma portocale este un supliment alimentar sub forma de pulbere pentru solutie buvabila cu saruri de rehidratare, care contribuie la restabilirea echilibrului electrolitic.
Ce este dezechilibrul electrolitic si care sunt principalele simptome?
Prin dezechilibru electrolitic se intelege o abatere concomitenta, a mai multor electroliti, de la valorile considerate a fi fiziologice. Este important de stiut ca nu pot fi definite simptomele, in asociere cu deficitul de electroliti, intrucat acestea depind in mare parte de cat de pronuntata se dovedeste a fi aceasta abatere. Cu toate acestea, dezechilibrul electrolitic poate fi impartit, doar din perspectiva pedagogica, in mai multe manifestari specifice starilor hipo- sau hiper-. Asadar, o persoana cu dezechilibru electrolitic se poate confrunta cu urmatoarele, in cazurile specifice ale concentratiei scazute sau crescute ale unui anumit electrolit:
-
Hiponatremia, hipernatremia, hipomagnezemia: tulburari neurologice (convulsii, amorteli, furnicaturi, sindrom algic);
-
Hipokaliemia, hiperkaliemia si hipocalcemia: aritmii cardiace, fibrilatii;
-
Dezechilibre ale bicarbonatului: acidoza sau alcaloza metabolica.
Cele mai frecvente simptome asociate cu un dezechilibru de electroliti constau in:
-
Oboseala;
-
Letargie;
-
Slabiciune musculara si crampe musculare;
-
Dureri de cap;
-
Iritabilitate
Simptomele pot varia foarte mult, fiind in stransa asociere severitatea dezechilibrului. Mai mult decat atat, deseori dezechilibrul electrolitic se asociaza unei patologii sau unui episod sever de diaree, febra sau deshidratare.
Surse alimentare de electroliti
Exista mai multe surse alimentare pentru care puteti opta, desi apa imbuteliata si bauturile care au adaos de electroliti reprezinta principalele surse ale acestor compusi. Alte surse bogate sunt:
-
Sodiu: sarea de bucatarie, carnea;
-
Potasiu: banane, cartofi, rosii, spanac, avocado;
-
Calciu: produse lactate, spanac, tofu, migdale;
-
Magneziu: nuci, seminte, spanac, cereale integrale;
-
Clor: sarea de bucatarie, algele, crevetii;
-
Fosfati: cereale integrale, linte, produse lactate, oua, lapte;
-
Bicarbonati: legume verzi, produsele de panificatie.
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541123/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK218740/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4129840/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7400604/