Grup sangvin
Ansamblu de proprietati antigenice ale sangelui ce permite clasificarea indivizilor si asigura compatibilitatea transfuziei sangvine intre donatori si primitori. Aceste proprietati antigenice caracterizeaza mai multe celule ale sangelui (globule rosii, plachete, granulocite), ceea ce permite sa se deosebeasca diferitele tipuri de grupuri sangvine. Grupul sangvin (ABO, HLA etc.) este unul dintre elementele care determina identitatea fiecarui individ.
Grupuri sangvine eritrocitare -Acestea se caracterizeaza prin antigenele prezente la suprafata globlelor rosii.
- Sistemul ABO, cel mai important, trebuie sa fie respectat in toate transfuziile. El este definit mai intai prin prezenta antigenelor A, B sau AB pentru grupurile A, B si AB, sau prin absenta antigenului in cazul grupului C; apoi prin prezenta anticorpilor in ser: respectiv anti-A, anti-B si anti-A+B la subiectii B, A si O. Subiectii O sunt denumiti donatori universali, iar AB primitori universali.
- Sistemul Rhesus distinge 5 tipuri de antigene: D, C, c, E si e. Prezenta antigenului D defineste grupul Rhesus pozitiv (citeste „er has pozitiv”), iar absenta sa, grupul Rhesus negativ, celelalte antigene fiind prezente in unul sau in altul din cazuri. Anticorpii corespunzand antigenului D nu exista in mod natural, dar pot aparea dupa imunizare, in cursul unei transfuzii sau al unei sarcini, de exemplu.
- Alte sisteme majore in materie de transfuzie sunt sistemul Kell, sistemul Duffy, sistemul Kidd si sistemul MNS. Cel mai important, sistemul Kell, face obiectul unei determinari la femeile gravide si la cei care au suferit mai multe transfuzii si comporta doua antigene, dintre care cel mai frecvent antigenul K, stimuleaza o puternica producere de anticorpi.
Alte grupuri sangvine - Alte clasificari se refera la alte grupuri sangvine: antigenele proprii plachetelor (in principal PLA 1 si PLA 2) sunt de putin interes in cazul transfuziilor; unele antigene sunt proprii granulocitelor; in sfarsit, sistemul HLA (Human Leucocyte Antigen) se bazeaza pe clasificarea antigenelor existente pe toate celulele sangelui, cu exceptia globulelor rosii; el prezinta un interes in transfuzie si, de asemenea, trebuie luat in consideratie in transplantarea maduvei osoase si a organelor.
Inapoi la dictionar
