Glanda suprarenala
Glanda endocrina situata la polul superior al fiecaruia dintre cei doi rinichi.
Structura si fiziologie - De culoare galben deschis, cantarind aproximativ 5 grame, cele doua glande suprarenale sunt formate fiecare din doua parti: corticosuprarenala si medulosuprarenala.
- Glanda corticosuprarenala (partea periferica a suprarenalei) este formata din trei straturi, fiecare din el specializat in sinteza anumitor hormoni steroizi. Zona glomerulara fabrica aldosteron, zona fasciculata, cortizol, iar zona reticulata, androgeni (delta-4-androstendion, dehidroepiandrosteron, ori D.H.A., si testosteron). Secretia corticosuprarenalei depinde global de corticotrofina hipofizara, cu exceptia zonei glomerulare, care se afla sub controlul sistemului renina-angiotensina (enzime renale).
- Glanda medulosuprarenala (partea centrala a suprarenalei) este formata din celule care produc catecolaminele (neurotransmitatori), in principal adrenalina. Secretia medulosuprarenalei depinde de sistemul nervos autonom.
Patologie - Un echipament enzimatic incomplet al corticosuprarenalei (deficit in 21-hidroxilaza sau in 11-hidroxilaza) se manifesta printr-un bloc enzimatic suprarenalian care antreneaza o hiperplazie (cresterea cantitativa a tesutului suprarenalian), responsabil la femeie de o sterilitate si de un hirsutism (pilozitate exagerata). Insuficienta suprarenaliana cronica, ori boala lui Addison, este de origine autoimuna sau consecutiva unei tuberculoze. Tumorile benigne pot cauza o productie excesiva a unuia sau a mai multor steroizi, de cele mai multe ori cortizolul (sindromul lui Cushing), dar si aldosteronul (sindromul lui Conn). Tumorile medulosuprarenalei (feocromocitoamele) provoaca o hipersecretie de catecolamine, responsabile de accesul de hipertensiune arteriala. In sfarsit, tumori le maligne ale glandei suprarenale sunt foarte rare, insa cu prognostic nefavorabil in pofida tratamentului chirurgical.
Inapoi la dictionar
