Electroencefalografie
Examen care permite inregistrarea activitatii electrice spontane a neuronilor cortexuIui cerebral. Traseul obtinut este numit electroencefalograma. Electroencefalografia (EEG) are drept indicatie principala epilepsia: ea permite diagnosticarea acestei boli, precum si supravegherea tratamentului si evolutiei ei. Ea serveste, de asemenea, la stabilirea diagnosticului encefalitei, meningoencefalitei si la determinarea originii metabolice.
Pe toata suprafata pielii capului sunt dispusi 10-20 electrozi, mici placi metalice legate prin fire de aparatul de inregistrat. Acesta masoara potentialul electric detectat de fiecare electrod si compara electrozii doi cate doi, fiecare comparatie traducandu-se printr-un traseu numit derivatie. Reactivitatea electroencefalografica este evaluata cu ajutorul unor probe simple: deschiderea ochilor, hiperpnee (respiratie ampla si lenta), stimulare luminoasa intermitenta obtinuta cu descarcari luminoase scurte si intense a caror frecventa este crescuta treptat. Examenul nu necesita spitalizare. El dureaza aproximativ 20 minute, nu antreneaza nici durere, nici efecte secundare.
Inapoi la dictionar
