Angiografie
Examen radiologic care permite examinarea volumului interior al unui vas sangvin (artera sau vena) si ale ramurilor in care se imparte acest vas.
Indicatii - O angiografie este utilizata, in principal, pentru studierea vaselor inimii si ale plamanilor, celor ale creierului si maduvei spinarii (angiografii cerebrale si medulare) si a celor ale membrelor si viscerelor (rinichi, mezenter). Acest examen serveste la depistarea leziunilor arteriale, indeosebi ale stenozelor (ingrosarile) consecutive ateromului (depozit lipidic pe peretele arterial), anevrismelor (dilatatii localizate ale arterelor), ocluziilor unui vas de catre un aterom sau de catre un cheag. Angiografia mai permite sa fie distinsa o disectie arteriala (clivaj al peretilor) sau prezenta unei malformatii arteriovenoase.
Inaintea unei interventii chirurgicale, o angiografie da posibilitatea sa se studieze raporturile anatomice intre vase si leziunea de operat. In sfarsit, angiografia permite sa se practice angioplastii (tehnici de dilatare a unui vas), embolizari (ocluzii terapeutice ale unui vas) si o chimioterapie in situ (injectare pe cale intravasculara a medicamentelor anticanceroase). Aceasta tehnica este denumita "radiologie interventionala".
Contraindicatii - Cantitatea de radiatii X primita in cursul acestui examen este mica. Totusi, acest examen nu se practica la femeia gravida. Injectarea unui produs de contrast iodat poate provoca o reactie alergica ce se caracterizeaza prin greturi, voma, eruptii cutanate si in plus o scadere a tensiunii arteriale. Medicul se asigura deci ca pacientul nu a prezentat vreodata alergie (astm, eczema, alergie la iod). In cazul in care a prezentat vreo forma de alergie, medicul poate prescrie pacientului un tratament antialergic, care trebuie sa fie urmat in zilele dinaintea examenului.
Pentru a preveni orice risc de hemoragie, luarea de anticoagulante trebuie sa fie diminuata sau suspendata provizoriu.
Persoanele care sufera de insuficienta renala trebuie sa ia anumite precautii, in special sa consume din abundenta lichide in zilele care preced si urmeaza examenului. Medicul prescrie efectuarea analizelor privind nivelul de uree si de creatinina.
Tehnica - Medicul practician introduce un cateter (un mic tub suplu) intr-un vas, prin piele (artera carotida a gatului, artera humerala a plicii cotului, artera femurala a plicii inghinale, o vena a membrelor). Atunci cand punctionarea nu este directa, practicianul ghideaza acest cateter pana la vasul de examinat, urmarind inaintarea sa pe un ecran de control, apoi injecteaza un produs de contrast iodat, opac la radiatiile X, si ia imagini ale drumului sau. Apoi cateterul este retras si punctul de punctionare este apasat.
- Angiografia clasica sau conventionala este un examen radiologic al vaselor sangvine care consta in inregistrarea drumului produsului pe un film radiologic, prin clisee la intervale diferite sau in serie.
- Angiografia digitalizata sau numerizata este un examen radiologic al vaselor sangvine care consta in tratarea informatica a imaginilor. Aceasta permite sa se prinda imaginile video pe un amplificator de stralucire cu o camera adecvata, apoi ameliorarea acestor imagini prin indepartarea anumitor informatii radiologice care nu privesc vasul de studiat (provenind, de exemplu, de la structurile osoase).
- Angiografia prin imagerie prin rezonanta magnetica sau angio-IRM sau -RMN este o aplicatie recenta a imageriei prin rezonanta magnetica nucleara la examinarea vaselor.
Pregatire si desfasurare - Examenul necesita cel mai des o spitalizare de 24 pana la 48 ore. El se practica sub anestezie locala (uneori generala) si dureaza de la cateva minute pana la doua ore. Punctul de punctionare arteriala trebuie sa fie urmarit pe durata urmatoarelor 24 ore.
Efecte secundare - injectarea produsului de contrast provoaca o senzatie trecatoare de caldura. Poate surveni un mic hematom la locul punctionarii si se pot produce reactii alergice trecatoare. Dar complicatiile cardiace, hemoragice sau neurologice sunt foarte rare.
Tipuri - In functie de segmentul vascular explorat deosebim: angiocardiografie, aortografie, arteriografie, coronarografie, flebografie, splenoportografie.
Inapoi la dictionar
