Cervicalgie: ce este, ce impact are asupra calitatii vietii, strategii de gestionare

Prin cervicalgie se intelege termenul medical folosit pentru a descrie durerea localizata in zona gatului sau in regiunea cervicala a coloanei vertebrale. O astfel de durere poate avea drept cauza afectiuni degenerative, traumatice, inflamatorii sau poate fi cauzata de posturi vicioase ce sunt mentinute pe termen lung. In era moderna, caracterizata printr-un stil de viata tot mai sedentar, utilizarea excesiva a dispozitivelor electronice si adoptarea constanta a unor pozitii vicioase se observa ca tot mai multe persoane se confrunta cu cervicalgie. Desi de cele mai multe ori astfel de dureri sunt benigne si autolimitate, in unele cazuri pot avea la baza afectiuni mult mai severe.

Ce este cervicalgia si cum apare?

Cervicalgia desemneaza durerea localizata la nivelul regiunii cervicale a coloanei vertebrale si in mod normal resimtita in zona gatului, care poate iradia spre cap, spre umeri sau membre. In practica clinica, vorbim despre cervicalgie acuta (durata sub 6 saptamani) si cervicalgie cronica (durata de peste 3 luni). Mecanismul fiziopatologic ce duce la aparitia durerii variaza in functie de cauza de baza – de la simple contracturi musculare, pana la compresie radiculara (a nervilor din zona respectiva) sau medulara (a maduvei spinarii). Cauzele care stau la baza acestei dureri sunt foarte variate, motiv pentru care in vederea diagnosticarii pot fi necesare multe investigatii.

Regiunea cervicala este formata din sapte vertebre (C1-C7), discuri intervertebrale, ligamente, muschi, structuri nervoase si vase de sange. Aceasta asigura stabilitatea coloanei si asigura cea mai parte din mobilitatea capului. Cele mai frecvente leziuni care afecteaza zona cervicala si pot duce la cervicalgie sunt degenerescenta discurilor, inflamatia articulatiilor interapofizare, spasmul musculaturii vertebrale si altele. De fapt, intrucat foarte multe cauze pot duce la acest tip de durere, acestea sunt impartite specifice in functie de natura lor. Insa, despre asta urmeaza sa vorbim in continuare. Daca durerea este temporara si autolimitata, atunci cauza este benigna.

Cervicalgie – cauze si factori de risc

Dupa cum deja s-a mentionat, cauzele care duc la cervicalgie sunt foarte variate si pot clasifica cervicalgia dupa cum urmeaza:

Cervicalgie de suprasolicitare

Presupune suprasolicitarea structurilor non-neurale cum ar fi muschii, ligamentele, tendoanele si articulatiile. Este principalul tip de cervicalgie intalnit in populatia generala. Durerea, in mod obisnuit, este autolimitata si se amelioreaza la repaus. Aceasta poate aparea din cauze precum:

• mentinerea timp indelungat a unor pozitii vicioase (cititul, folosirea dispozitivelor precum telefonul, tableta, calculatorul);
• adoptarea unei pozitii inadecvate in timpul somnului;
• suprasolicitarea fizica (in contextul antrenamentelor, spre exemplu);
• stres si incordare psihica;
• activitati profesionale care implica mentinerea mainilor deasupra capului, cum ar fi vopsitul sau inotul.

De exemplu, persoanele care lucreaza la birou pentru perioade lungi de timp se confrunta foarte frecvent cu cervicalgie temporara, care tinde sa apara dupa incheierea activitatii. In mod uzual, durerea de suprasolicitare apare frecvent la persoane care isi solicita excesiv bratele si umerii.

Cervicalgie de origine radiculara

In acest caz, vorbim despre cervicalgie cauzata de iritatia nervilor din aceasta regiune. Deseori, pacientii cu cervicalgie de origine radiculara sunt diagnosticati cu hernie cervicala sau cu o alta afectiune numita spondiloza cervicala. In cazul herniei, durerea apare brusc si tinde sa iradieze semnificativ spre membrul superior. Pe de alta parte, spondiloza cervicala duce la aparitia unor dureri progresive, cu cervicalgie care se agraveaza odata cu trecerea timpului.

Durerea tinde sa aiba o manifestare specifice (iradiere spre diferiti muschi si zone) in functie de nervul care este afectat. Spre exemplu, daca iradiaza spre muschiul trapez superior, este afectat nervul C5-C7. Radiculopatiile cervicale apar la aproximativ 85 din 100.000 de persoane, la care se observa ca radacina nervului C7 este cel mai frecvent afectata (in peste 50% din cazuri), iar in 25% din cazuri este afectata radacina nervului C6. Riscul de cervicalgie de origine radiculara este mai mare la fumatorii cronici.

Cervicalgie de origine articulara

In acest context, sunt afectate structurile articulare de la nivelul coloanei cervicale, fiind vorba despre posibile afectiuni precum:

• artroza interapofizara;
• spondilita anchilozanta;
• discartroza;
• spondilodiscita cervicala;
• osteofitele cervicale.

Principalele articulatii intervertebrale afectate sunt C4-C5 si C5-C6, deoarece acestea sunt cele mai intens supuse presiunilor corpului. De obicei, durerea de origine articulara nu iradiaza, iar din acest motiv pacientul poate localiza cu acuratete zona in care resimte cel mai puternic acest tip de durere.

Cervicalgie – simptome si manifestari

Persoanele cu cervicalgie se confrunta cu o durere in zona gatului si in zona cervicala. Aceasta poate fi localizata sau difuza, cand iradiaza si spre omoplat, membrele superioare. Pot sa apara si simptome de rigiditate a gatului, senzatia de tensiune musculara in zona cervicala si limitarea mobilitatii la acest nivel. In caz de cervicalgie cronica, persoanele pot dezvolta o forma aparte de cefalee numita cefalee cervicogena. Persoanele cu cervicalgie de origine radiculara frecvent se confrunta si cu parestezii (amorteli, furnicaturi) si slabiciune musculara. In foarte rare cazuri, cervicalgia este un semn al unei afectiuni grave asu urgente. Totusi, consultul este necesar daca:

• simptomele apar dupa un accident sau traumatism;
• nu va mai puteti atinge zona superioara a pieptului cu barbia (rigiditate marcanta);
• pe langa cervicalgie, va confruntati cu incontinenta urinara si/sau fecala;
• durerea este insotita de greata, varsaturi, ameteli, fotofobie;
• durerea persista si este intensa chiar si in repaus;
• durerea este insotita de parestezii, dificultati in miscarea bratelor si degetelor.

Daca pe langa cervicalgie apar si alte simptome precum furnicaturi persistente si slabiciune, cu probleme in mentinerea echilibrului, atunci ar trebui sa se consulte medicul neurolog.

Cervicalgie – tratament si strategii de gestionare

In caz de cervicalgie, abordarea terapeutica trebuie personalizata pentru fiecare pacient, avand in vedere mai ales cauza de baza si starea generala de sanatate. De cele mai multe ori, durerea este benigna – nu indica o cauza organica – si autolimitata. Insa, daca aceasta persista, poate fi vorba despre o afectiune cu potential mult mai sever, cum ar fi hernia cervicala sau alte diferite afectiuni articulare.

Tratament farmacologic

In caz de cervicalgie, tratamentul farmacologic include antiinflamatoare nesteroidiene precum diclofenac, ibuprofen, naproxen, care amelioreaza durerea si inflamatia. Relaxantele musculare (ciclobenzaprina, tizanidina) se recomanda in caz de cervicalgie asociata cu spasme musculare severe. Corticosteroizii orali sau infiltratiile epidurale sunt recomandate in cazurile severe, iar durerea neuropatica poate fi gestionata cu gabapentin si pregabalin.

Kinetoterapie si fizioterapie

Kinetoterapia specializata, cu exercitii atent dozate si stretching, imbunatatesc simptomele. De asemenea, ajuta la consolidarea musculaturii posturale. Masajul terapeutic si osteopatia tind sa aiba rezultate variate, dar in general sunt eficiente. Fizioterapia – electroterapia si ultrasunetele – ajuta la reducerea inflamatiei si relaxarea musculaturii, prin stimularea circulatiei locale.

Alte interventii

In caz de cervicalgie cronica, infiltratiile cu corticosteroizi sau PRP se pot dovedi utile. O alta procedura este radiofrecventa pulsata, folosita in caz de cervicalgie cu radiculopatie cervicala. Bineinteles, in cazuri severe care implica hernia de disc compresiva, mielopatia, stenoza, se va opta pentru interventii chirurgicale, deoarece celelalte alternative de tratament nu au eficienta.

Modificari ale stilului de viata

In foarte multe cazuri, persoanele dezvolta cervicalgie din cauza stilului de viata. Astfel, un pas foarte important in prevenirea recurentelor il reprezinta evitarea factorilor de risc. La birou, de exemplu, este de dorit sa se adopte o pozitie ergonomica, sa se foloseasca un scaun special, iar la intervale regulate sa se ia pauze. De asemenea, este recomandat ca in timpul somnului sa se adopte o pozitie cat mai confortabila, iar salteaua si perna sa fie cat mai confortabile. In caz de incordare psihica, se recomanda adoptarea unor strategii eficiente pentru a reduce stresul si, in vederea ameliorarii durerii, acupunctura si terapia cu ventuze pot fi foarte eficiente.

Impactul cervicalgiei asupra calitatii vietii

Cervicalgia cronica afecteaza considerabil potentialul functional al unei persoane si, astfel, are consecinte nu doar asupra integritatii fizice, ci si asupra sanatatii cognitive. Deoarece afecteaza mult mobilitatea, anumite activitati devin foarte dificil de intreprins. De asemenea, durerea are potentialul de a compromite si viata profesionala a persoanelor. Tulburarile de somn sunt relativ frecvente la persoanele care se confrunta cu cervicalgie cronica. Prin urmare, somnul de slaba calitate sau privarea de somn cresc riscul ca persoana sa dezvolte simptome depresive. Asadar, gestionarea optima a cervicalgiei necesita abordare imediata, pentru a asigura calitatea vietii.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441828/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK338120/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8725362/

https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(14)00833-7/fulltext

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877056811000405