Ce este xantomatoza si cum se trateaza

Xantomatoza implica aparitia pe piele a xantoamelor, care sunt leziuni mici si umflaturi de culoare galbuie, roz, maro sau chiar de culoarea pielii, si care uneori pot sa fie dureroase si sa cauzeze mancarime (prurit). Xantomatoza poate fi semnul unei afectiuni de fond, cum ar fi diabetul, dar poate fi si urmarea unei hipertrigliceridemii severe.

In acest articol, vom discuta in detaliu despre cauzele si simptomele xantoamelor, dar si despre tratamentul recomandat in caz de xantomatoza.

Xantomatoza – generalitati

Xantoamele, cunoscute si ca xantomatoza eruptiva, sunt mici umflaturi benigne care apar pe piele si constau in depozite de lipide sau acizi grasi. Aceste umflaturi sunt uneori considerate leziuni, papule, placi sau eruptii cutanate.

Xantomatoza eruptiva este o afectiune rara a pielii cauzata de un nivel excesiv de ridicat al trigliceridelor din sange. Aproximativ 10% dintre persoanele cu niveluri ridicate de grasimi sau colesterol sangvin dezvolta xantomatoza.

S-a constatat ca xantomatoza este o manifestare cutanata a hipertrigliceridemiei, care poate aparea din cauza unui defect genetic primar, sau poate fi secundara unei alte tulburari, precum diabetul, hipotiroidismul, ciroza hepatica, sindromul nefrotic sau alcoolismul.

Colesterolul marit poate fi cauzat de unele afectiuni si, la randul sau, poate declansa mai multe boli grave. Pentru a combate xantomatoza, medicii recomanda reducerea excesului de grasime din organism si tratarea cauzei de fond a acestei afectiuni cutanate. De obicei, xantoamele eruptive dispar rapid daca se trateaza tulburarea de baza.

• Xantomatoza si diabetul

Nu toti cei care prezinta simptome de xantomatoza au diabet, dar in general persoanele cu diabet au un risc mai mare de a avea un continut ridicat de grasimi in sange. In unele cazuri, xantomatoza poate fi primul semn al diabetului.

Diabetul creste nivelul zaharului din sange si impiedica organismul sa produca sau sa utilizeze corect insulina, un hormon care transforma zaharul din sange in energie. De asemenea, ajuta organismul sa arda grasimile in loc sa le depoziteze. Acesta este motivul pentru care persoanele cu diabet zaharat sau rezistenta la insulina prezinta un risc mai mare de a avea a acumula grasimi in organism.

Mai exact, s-a observat ca persoanele cu diabet zaharat de tip 2 netratat se confrunta cu o scadere a activitatii lipoprotein lipazei, care joaca un rol important in descompunerea grasimilor din sange. Acesti pacienti se confrunta si o crestere a trigliceridelor serice sau a grasimilor. Cand nivelul trigliceridelor serice este suficient de ridicat, excesul de lipide poate provoca xantoame eruptive. Prin urmare, persoanele cu diabet au un risc mai mare de xantomatoza.

Desi xantomatoza este mai frecventa la pacientii cu diabet de tip 2, fenomenul ii poate afecta totusi si pe cei cu diabet de tip 1.

Potrivit unui articol din British Journal of Diabetes, in unele cazuri, daca o persoana cu xantomatoza are diabet, medicul poate decide sa nu-i prescrie anumite medicamente pana cand glicemia pacientului nu revine la normal.

Xantomatoza – alte cauze

Exista si alte afectiuni care pot cauza xantomatoza pe fondul acumularii excesive a grasimilor in organism. De exemplu, xantomatoza plana difuza este asociata cu paraproteinemie, iar xantomul diseminat reprezinta o forma rara de histiocitoza.

Alte afectiuni care pot provoca xantomatoza sunt:

• boala renala in stadiu avansat;
• boala hepatica colestatica, cum ar fi ciroza biliara primara;
• sarcoidoza;
• infectia cu HIV;
• sindromul nefrotic.

De asemenea, in unele cazuri, anumiti factori genetici pot determina organismul sa produca si sa stocheze in mod natural mai multe grasimi.

Xantomatoza poate aparea si la cei care iau anumite medicamente, cum ar fi izotretinoina, estrogenii si ciclosporina, care pot creste nivelul trigliceridelor.

Mai jos, enumeram si alte medicamente care pot cauza xantomatoza:

• estrogeni;
• tamoxifen;
• retinoizi orali;
• prednisolona;
• estrogeni;
• steroizi;
• inhibitori ai proteazei;
• valproat de sodiu;
• sertralina;
• diuretice tiazidice;
• tacrolimus.

Xantomatoza – simptome

Xantomatoza se prezinta sub forma unor pete mici, dure si iesite in relief. De obicei, au aproximativ 1-4 milimetri, dar pot deveni si mai mari de atat, semanand uneori cu eruptiile de varicela sau rujeola. Grasimea din interiorul umflaturilor le poate conferi o culoare galbuie, dar uneori xantoamele pot fi rozalii, rosiate sau maronii. De asemenea, pot avea aspect stralucitor, ceros sau sa aiba in jurul lor o crusta galbena sau rosie.

Xantomatoza apare de obicei pe fese, umeri, brate si picioare, dar la unele persoane xantoamele se formeaza pe zona abdomen, gat, spate, genunchi. Exista si cazuri in care unii pacienti observa umflaturi si leziuni pe tot corpul, inclusiv pe fata, scalp si in cavitatea bucala.

Potrivit unui articol din 2018, persoanele care au xantomatoza nu prezinta niciun disconfort in afara de aparitia leziunilor. Totusi, la unii pacienti xantomatoza poate provoca mancarime si, in unele cazuri, sensibilitate, durere, roseata sau pot prezenta scurgeri.

Xantomatoza – diagnostic

Cand se suspecteaza un caz de xantomatoza, medicul se intereseaza despre istoricul medical al pacientului si efectueaza o examinare clinica. De asemenea, specialistul poate recomanda analize de sange pentru:

• colesterol si trigliceride;
• glicemie, in caz de diabet;
• testarea functiei pancreatice.

In unele cazuri, pentru stabilirea diagnosticului de xantomatoza, se poate efectua o biopsie cutanata sau chiar o radiografie, pentru a se depista afectiunea care ar putea cauza xantoamele.

Xantomatoza – optiuni de tratament

In cazul in care xantomatoza a aparut pe fondul diabetului, medicul ii recomanda pacientului sa-si gestioneze glicemia (nivelul zaharului din sange) prin dieta, exercitii fizice si administrarea anumitor medicamente. Aceasta abordare contribuie la scaderea nivelului de grasimi din sange. Tratamentul diabetului zaharat consta in administrarea zilnica a unor medicamente precum:

• insulina,
• metformina,
• glipizida,
• pramlintida.

Daca modificarea stilului de viata nu ofera rezultatele sperate, specialistul poate prescrie medicamente care sa ajute la scaderea nivelului de grasimi din sange, cum ar fi:

• statine;
• hipolipemiante (fibrati);
• antioxidanti hipolipemianti;
• niacina;
• sechestranti ai acizilor biliari pentru colesterol.

In cazul persoanelor cu diabet, dupa ce se echilibreaza nivelul zaharului si al grasimilor din sange, xantomatoza dispare de la sine in cateva saptamani.

Pentru persoanele care prezinta anumiti factori genetici ce le determina organismul sa produca si sa stocheze grasimile in exces, medicul poate prescrie medicamente care sa ajute la scaderea nivelurilor excesive ale colesterolului. Acestea pot fi:

• atorvastatina,
• fluvastatina,
• lovastatin,
• rosuvastatina,
• simvastatina.

Modificari ale stilului de viata

De asemenea, chiar si la pacientii care nu sufera de diabet ar putea fi necesare modificari in ce priveste dieta si stilul de viata. Aceasta abordare poate consta in:

• mentinerea unei greutati sanatoase;
• adoptarea unei diete echilibrate;
• mai multa miscare;
• renuntarea la fumat si alcool.

Alaturi de medicamentele prescrise, o dieta echilibrata poate ajuta la mentinerea unui nivel optim al zaharului din sange si la reducerea excesul de grasimi nesanatoase.

Se recomanda evitarea alimentelor zaharoase si a carbohidratilor simpli, cum ar fi:

• zaharurile adaugate;
• siropul de porumb bogat in fructoza;
• painea alba si alte produse de panificatie pe baza de faina alba;
• orezul alb;
• chipsurile de cartofi.

Se recomanda si evitarea grasimilor trans, intalnite in alimente precum:

• margarina;
• alimente prajite;
• biscuiti si prajituri preambalate;
• gustari la pachet;
• pizza si alte semipreparate congelate;
• cartofi prajiti congelati;
• sosuri si marinate preambalate.

In schimb, se poate creste aportul de fibre in dieta zilnica, in acest sens fiind recomandate urmatoarele alimente:

• fructe si legume proaspete sau congelate;
• paine si paste din cereale integrale;
• orez brun;
• ovaz;
• orz;
• linte;
• quinoa.

Tratament pentru simptome

Pentru a ameliora mancarimea, durerea si alte simptome asociate cu xantomatoza, medicul poate prescrie:

• analgezice cu administrare orala;
• analgezice topice;
• creme sau medicamente cu steroizi.

In cazuri rare, umflaturile pe care xantomatoza le provoaca la suprafata pielii se pot mari, cauzand disconfort. In astfel de situatii, medicul poate recomanda un tratament cu laser sau o interventie chirurgicala pentru a le extirpa.

Xantomatoza – prognostic

Desi in cateva saptamani de la aparitie leziunile cutanate in sine se pot vindeca si fara interventie medicala, trebuie sa nu uitam insa ca acestea tradeaza existenta unei afectiuni de fond, pe care pacientii ar trebui sa o gestioneze pentru a preveni potentialele complicatii.

De exemplu, o astfel de complicatie poate fi o amplificare a riscului de a dezvolta pancreatita, din cauza cresterii nivelului trigliceridelor serice. Pancreatita reprezinta inflamatia pancreasului, care provoaca dureri abdominale severe, ce pot duce la greata si varsaturi. Este o afectiune grava, care poate fi fatala daca nu este depistata si tratata la timp, forma acuta a bolii fiind motivul principal pentru care multi pacienti ajung la spital.

Si in cazul pacientilor care dezvolta xantomatoza pe fondul diabetului zaharat sunt necesare ingrijiri medicale, deoarece si aceasta afectiune poate genera o varietate de complicatii daca nu este tinuta sub control prin tratament adecvat.

Surse:

https://www.healthline.com/health/eruptive-xanthomatosis

https://www.medicalnewstoday.com/articles/eruptive-xanthomas

https://dermnetnz.org/topics/xanthoma

https://medlineplus.gov/ency/article/007746.htm