Acetilcisteina – beneficii si utilizari importante

Acetilcisteina (N-acetilcisteina sau NAC) este un derivat al aminoacidului cisteina care are atat proprietati mucolitice, cat si efecte antioxidante semnificative. In practica medicala, reprezinta pilonul tratamentului intoxicatiilor acute cu paracetamol, in caz de supradozaj, si are o eficienta de aproape 100% daca se administreaza in primele 8 ore de la ingestie.

NAC are capacitatea de a descompune si fluidifica mucusul gros si vascos din tractul respirator, intrucat contine grupul tiol (-SH), ceea ce ii permite sa reduca puntile disulfidice (-S-S-) din structura mucusului. Mai mult decat atat, este precursor al unui important si puternic antioxidant endogen – glutationul.

Ce este acetilcisteina?

Relativ recent, acetilcisteina a fost recunoscuta si datorita proprietatilor sale mucolitice, avand capacitatea de a reduce secretia de mucus vascos si a favoriza eliminarea acestuia. Asadar, este administrat (de obicei sub forma orala) in cadrul afectiunilor care, printre altele, se prezinta cu secretii vascoase excesive – pneumonie, bronsita, traheobronsita, fibroza chistica, BPOC (boli pulmonare obstructive cronice), emfizem pulmonar. NAC se poate administra si intravenos, in special in cadrul intoxicatiilor acute cu paracetamol. In general, acetilcisteina este bine tolerata de catre organism, motiv pentru care se utilizeaza in cadrul mai multor boli, nu doar respiratorii.

Acetilcisteina – beneficii si utilizari importante in practica medicala

Datorita structurii sale chimice, acetilcisteina prezinta proprietati terapeutice importante, fiind administrata in contextul mai multor afectiuni. Indicatiile administrarii de N-acetilcisteina sunt urmatoarele:

• Utilizarea acetilcisteinei in tratamentul afectiunilor respiratorii

Cea mai frecventa utilizare a acetilcisteinei este drept agent mucolitic. In patologii respiratorii, cum ar fi bronsita cronica, bronhopneumopatia obstructiva cronica, mucoviscidoza, emfizemul pulmonar, bronsiectaziile, acetilcisteina contribuie la descompunerea si fluidificarea mucusului dens si vascos, dificil de eliminat. La persoanele cu BPOC, s-a demonstrat ca administrarea de acetilcisteina reduce frecventa exacerbarilor acute ale bolii si amelioreaza simptomele. S-a mai observat ca administrarea orala de NAC la doze mai mari (peste 600 miligrame pe zi) ar putea reduce severitatea simptomelor respiratorii si are, de asemenea, un efect antiinflamator moderat.

La persoanele cu mucoviscidoza, la care mucusul dens blocheaza caile respiratorii si, pe de alta parte, creste riscul infectiilor respiratorii repetate, acetilcisteina in doze crescute – administrata fie pe cale orala, fie inhalatorie – faciliteaza eliminarea secretiilor vascoase si reduce riscul de formare a biofilmelor bacteriene, in special in cazul infectiilor cu Pseudomonas aeruginosa. In combinatie cu terapia antibiotica si alte terapii, NAC are potentialul de a imbunatati foarte mult functia pulmonara si contribuie la gestionarea mult mai eficienta a infectiilor respiratorii. Acest compus se administreaza uneori si persoanelor care au trecut prin procedura de traheostomie.

• Utilizarea acetilcisteinei drept antidot in intoxicatia acuta cu paracetamol

Cea mai importanta utilizare medicala a acetilcisteinei este drept antidot, in cazul intoxicatiilor acute cu paracetamol (acetaminofen), de obicei din cauza supradozajului. Paracetamolul, cand este ingerat in doze mari, poate cauza hepatotoxicitate severa prin intermediul unui metabolit, numit N-acetil-p-benzochinonimina (NAPQI). In mod normal, acest metabolit reactiv este usor neutralizat de catre glutationul. Insa, in cazul supradozarii semnificative, rezervele de glutation hepatic sunt rapid epuizate, ceea ce duce la acumularea in exces de NAPQI si efecte toxice. Ca urmare a faptului ca acetilcisteina este precursor al glutationului, ajuta la refacerea acestuia.

NAC actioneaza drept precursor in sinteza glutationului si ajuta la refacerea rezervelor hepatice ale acestui compus cu functie antioxidanta, facilitand neutralizarea rapida a NAPQI. In cazurile de intoxicatie acuta cu paracetamol, de obicei se administreaza acetilcisteina intravenoasa, fiind mult mai rapid distribuita in organism si atingand intr-un timp mai scurt concentratiile plasmatice dorite (in urma administrarii orale, biodisponibilitatea este mult redusa). Tratamentul este cel mai eficient daca se initiaza in primele 8-10 ore de la intoxicatia cu paracetamol, reducand foarte mult riscurile.

• Utilizarea acetilcisteinei in tulburarile psihiatrice si neurodegenerative

Cercetari recente indica un potential promitator al acetilcisteinei in prevenirea, ameliorarea sau chiar tratarea afectiunilor neuropsihiatrice, datorita efectului sau in echilibrul redox si, mai mult decat atat, in modularea procesului de neurotransmitere a glutamatului. Glutamatul, unul dintre cei mai importanti neurotransmitatori excitatori din sistemul nervos, este implicat in patologii precum schizofrenia, tulburarea obsesiv-compulsiva si depresia. Studii clinice recente arata ca acetilcisteina poate modula sistemul glutamatergic si reduce inflamatia neuronilor, ceea ce are potentialul de a ameliora simptomatologia si progresia bolilor psihiatrice si neurodegenerative.

In schizofrenie, spre exemplu, acetilcisteina poate avea efect adjuvant, reducand simptome cum ar fi anhedonia (incapacitatea de a simti satisfactie si placere) si apatia. De asemenea, ar putea eficientiza raspunsul la tratamentul medicamentos antipsihotic. Totodata, la persoanele cu TOC (tulburare obsesiv-compulsiva), suplimentarea poate reduce comportamentele patologice, prin reglarea disfunctiei glutamatergice. In bolile neurodgenerative, cum ar fi Parkinsonul sau boala Alzheimer, suplimentarea cu acetilcisteina poate incetini evolutia acestora, deoarece compusul are si efecte antioxidante, protejand astfel impotriva stresului oxidativ excesiv.

• Utilizarea acetilcisteinei in afectiunile hepatice si renale

Efectele antioxidante si antiinflamatorii ale N-acetilcisteinei au demonstrat beneficii si in bolile hepatice si renale. In hepatita toxica, in special in cazurile de afectare hepatica indusa de toxine (alcool, medicamente hepatotoxice), acetilcisteina contribuie la refacerea functiei hepatice atat prin reducerea stresului oxidativ, cat si prin protectia impotriva apoptozei (procesul de moarte celulara programata) hepatocitelor. In insuficienta hepatica acuta care nu a fost indusa printr-o supradoza de paracetamol, studiile au sugerat ca acetilcisteina poate imbunatati recuperarea si rata de supravietuire, chiar daca mecanismul sau exact ramane inca incomplet elucidat.

In nefropatia indusa de materialele de contrast, o complicatie comuna a persoanelor cu afectiuni renale supuse investigatiilor imagistice cu substante de contrast, N-acetilcisteina (intravenoasa sau orala), administrata inainte si dupa procedura, reduce riscul de leziuni renale acute. Asadar, prin stimularea sintezei de glutation si reducerea stresului oxidativ, NAC previne foarte eficient deteriorarea suplimentara a functiei renale, reprezentand o optiune profilactica la indemana.

Alte potentiale utilizari medicale ale acetilcisteinei

Acetilcisteina se mai foloseste uneori si ca parte a tratamentului afectiunilor precum:

• sindromul ochiului uscat (keratoconjunctivita sicca);
• afectiuni gastrointestinale (sindromul hepatorenal, infectia cu Helicobacter pylori, insa si in caz de enterocolita necrozanta);
• afectiuni hematologice (siclemia);
• intoxicatie cu monoxid de carbon;
• tulburarea bipolara;
• cistita hemoragica.

Acetilcisteina – contraindicatii si posibile reactii adverse

NAC este contraindicata la persoanele cu hipersensibilitate cunoscuta la acest compus, precum si la persoanele cu ulcer peptic, avand in vedere posibilitatea acetilcisteinei de a irita mucoasa gastrica. De asemenea, sub forma inhalatorie (aerosoli) se administreaza cu precautie in caz de astm sever, deoarece poate induce bronhospasm – pentru a reduce riscul de bronhospasm, este recomandata administrarea simultana a bronhodilatatoarelor. Se recomanda ca acetilcisteina sa nu fie administrata in acelasi timp cu medicamentele antitusive: antitusivele inhiba reflexul de tuse, pe cand acetilcisteina stimuleaza fluidificarea mucusului si eliminarea acestuia.

Nitroglicerina interactioneaza moderat cu NAC, iar administrarea lor concomitenta poate duce la hipotensiune arteriala si dureri de cap. Eficienta carbamazepinei este mult mai mica in cazul in care se administreaza concomitent cu acetilcisteina. Femeile insarcinate si care alapteaza ar trebui sa ceara indicatiile medicului inainte de a folosi acest compus. Cele mai comune reactii adverse includ tulburari gastrointestinale (greata, varsaturi, diaree) si eruptii cutanate alergice, care sunt usoare, trecatoare. La persoanele cu cardiomiopatie, insuficienta cardiaca congestiva si insuficienta respiratorie, acetilcisteina intravenoasa trebuie administrata cu mare prudenta.

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8234027/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537183/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5241507/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK548401/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10376274/