Intoxicatie alimentara – simptome si semne clasice

Intoxicatia alimentara de obicei nu este amenintatoare pentru viata. Poate fi neplacuta, dar majoritatea oamenilor se recupereaza complet in cateva zile, chiar si fara tratament.

Ce este intoxicatia alimentara si care sunt simptomele?

Boala alimentara, cunoscuta de obicei sub numele de intoxicatie alimentara, rezulta din consumul de alimente contaminate, alterate sau toxice. Cele mai comune simptome ale intoxicatiei alimentare sunt greata, varsaturile si diareea.

Desi este destul de neplacuta, intoxicatia alimentara nu este neobisnuita. Conform Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC), 48 de milioane de persoane (aproximativ 1 din 7 persoane) din Statele Unite contracteaza o forma de intoxicatie alimentara in fiecare an. Dintre aceste 48 de milioane de persoane, 128.000 sunt internate in spitale.

Simptomele intoxicatiei alimentare

Daca aveti intoxicatie alimentara, este putin probabil sa treaca neobservata. Simptomele pot varia in functie de sursa infectiei.

Un caz de intoxicatie alimentara va implica de obicei cateva dintre urmatoarele simptome:

• crampe abdominale;
• diaree;
• greata;
• varsaturi;
• pierderea poftei de mancare;
• febra usoara;
• slabiciune;
• dureri de cap.

Simptomele unei intoxicatii alimentare care poate pune viata in pericol includ:

• diaree care persista mai mult de 3 zile;
• febra mai mare de 38,9 °C;
• dificultati de vedere sau vorbire;
• simptome de deshidratare severa, cum ar fi:

             - gura uscata;

             - cantitate mica de urina sau lipsa acesteia;

             - dificultati de a mentine lichidele in organism;

             - urina cu sange.

Daca experimentati oricare dintre aceste simptome, contactati un medic sau solicitati imediat tratament medical.

Cat timp dureaza intoxicatia alimentara?

Timpul necesar pentru aparitia simptomelor depinde de sursa infectiei, dar poate varia intre 30 de minute si 8 saptamani.

Cu sau fara tratament, majoritatea cazurilor se vor rezolva in termen de 1 saptamana.

Cauzele intoxicatiei alimentare

Majoritatea cazurilor de intoxicatie alimentara pot fi atribuite uneia dintre cele trei cauze majore:

1. bacterii,
2. paraziti,
3. virusuri.

Aceste agenti patogeni pot fi gasiti pe aproape toate alimentele consumate de oameni. Cu toate acestea, caldura de la gatit de obicei omoara agentii patogeni inainte ca alimentele sa ajunga pe farfurie. Alimentele consumate crude sunt surse comune de intoxicatie alimentara deoarece nu trec prin procesul de preparare termica.

Ocazional, alimentele intra in contact cu organisme din materii fecale sau voma. Acest lucru este cel mai probabil sa se intample cand cineva care este bolnav pregateste alimente fara sa se spele mai intai pe maini.

Unele alimente frecvent contaminate sunt:

• carnea;
• ouale;
• produsele lactate;
• apa.

Bacterii

Bacteriile sunt de departe cea mai comuna cauza a intoxicatiei alimentare. Cauzele bacteriene ale intoxicatiei alimentare includ:

• E. coli – in special E. coli producatoare de toxina Shiga (STEC);
• Listeria monocytogenes;
• Salmonella;
• Campylobacter;
• Clostridium botulinum;
• Staphylococcus aureus;
• Shigella;
• Vibrio vulnificus.

Cand va ganditi la bacterii periculoase, probabil va vin in minte nume precum „E. coli” si „Salmonella” – si pe buna dreptate.

Salmonella este cea mai frecventa cauza bacteriana a cazurilor de intoxicatie alimentara din Statele Unite. Conform CDC, se estimeaza ca 1,35 milioane de cazuri de intoxicatie alimentara, inclusiv 26.500 de spitalizari, pot fi atribuite anual infectiei cu Salmonella.

Paraziti

Intoxicatia alimentara cauzata de paraziti nu este la fel de comuna ca cea cauzata de bacterii, dar parazitii care se raspandesc prin alimente sunt inca foarte periculosi. Acestia includ:

• Toxoplasma gondii;
• Giardia lamblia;
• diversi viermi plati, cum ar fi:

             - Taenia saginata (tenia bovina);

             - Taenia solium (tenia porcina);

             - Diphyllobothrium latum (tenia de peste).

• Cryptosporidium;
• Ascaris lumbricoides, un tip de vierme cilindric;
• flukes (viermi plati), cum ar fi Opisthorchiidae (fluke hepatic) si Paragonimus (fluke pulmonar);
• oxiuri, sau Enterobiasis;
• Trichinella.

Conform CDC, toxoplasmoza este o cauza principala a deceselor atribuite intoxicatiei alimentare in Statele Unite. Toxoplasma gondii se gaseste si in litierele pentru pisici.

Parazitii pot trai in tractul digestiv si pot ramane nedetectati ani de zile. Persoanele gravide si cele cu sisteme imunitare slabite sunt la risc de efecte secundare mai severe daca anumiti paraziti se stabilesc in intestinele lor.

Virusuri

Intoxicatia alimentara poate fi cauzata si de un virus, cum ar fi:

• norovirus, care este uneori cunoscut sub numele de virusul Norwalk;
• rotavirus;
• astrovirus;
• sapovirus;
• virusul hepatitei A.

Norovirusul provoaca intre 19 si 21 de milioane de cazuri de varsaturi si diaree in Statele Unite in fiecare an. In cazuri rare, poate fi fatal. Alte virusuri cauzeaza simptome similare, dar sunt mai putin comune.

Surse comune         

Tratamente pentru intoxicatia alimentara

Intoxicatia alimentara poate fi de obicei tratata acasa. Iata cateva modalitati prin care puteti ajuta la tratarea intoxicatiei alimentare:

Mentinerea nivelului optim de hidratare

Daca aveti intoxicatie alimentara, este esential sa va hidratati bine. Bauturile sportive bogate in electroliti pot fi utile. Sucurile de fructe si apa de cocos pot restabili carbohidratii si pot ajuta in caz de oboseala.

Incercati sa evitati cafeina, care poate irita tractul digestiv. Ceaiurile decafeinizate preparate cu plante linistitoare pot ajuta la calmarea indigestiei. Exemplele includ:

• musetel,
• menta,
• papadie.

Medicamente eliberate fara prescriptie medicala

Medicamentele fara prescriptie medicala, cum ar fi loperamida (Imodium), pot ajuta la gestionarea diareei si la suprimarea greturilor.

Cu toate acestea, ar trebui sa consultati un medic inainte de a utiliza aceste medicamente, deoarece prin varsaturi si diaree organismul incearca sa elimine toxina. De asemenea, utilizarea acestor medicamente va poate masca gravitatea starii, putand provoca intarzierea solicitarii unui tratament specializat.

Medicamente eliberate pe baza de prescriptie medicala

Desi multe cazuri de intoxicatie alimentara se rezolva de la sine, este posibil sa beneficiati de medicamente pe baza de prescriptie medicala, in functie de patogenul responsabil pentru starea dumneavoastra.

Medicamentele pe baza de prescriptie medicala pot fi utile daca sunteti mai in varsta, imunocompromis sau gravida. Tratamentul cu antibiotice poate ajuta la prevenirea raspandirii infectiei la copilul dumneavoastra nenascut.

Antitoxina

O infectie cu C. botulinum este considerata o urgenta medicala. Solicitati ingrijiri medicale cat mai curand posibil.

Daca aveti un caz de C. botulinum, un medic va administra antitoxina. Bebelusii vor primi antitoxina speciala numita BabyBIG (imunoglobulina anti-botulism).

Odihna suficienta

Este important sa va odihniti bine pe parcursul recuperarii dupa intoxicatia alimentara.

Tratament pentru cazuri severe

In cazurile severe de intoxicatie alimentara, este posibil sa aveti nevoie de hidratare cu fluide intravenoase (IV) intr-un spital.

In cele mai grave cazuri de intoxicatie alimentara, poate fi necesara o spitalizare mai lunga cat timp va recuperati. Cazurile severe de C. botulinum, care sunt rare, pot necesita chiar ventilare mecanica.

Alimente recomandate

Cel mai bine este sa evitati alimentele solide pana cand diareea si varsaturile au trecut. In schimb, reveniti treptat la dieta dumneavoastra obisnuita consumand alimente usor de digerat, care sunt fade si sarace in grasimi, cum ar fi:

• biscuiti sarati;
• paine prajita;
• gelatina;
• banane;
• orez;
• ovaz;
• cartofi fierti;
• legume fierte;
• supa de pui;
• bauturi racoritoare fara cafeina, cum ar fi berea de ghimbir sau berea de radacina;
• sucuri de fructe diluate;
• bauturi sportive.

Alimente pe care ar trebui sa le evitati

Pentru a preveni agravarea indigestiei, incercati sa evitati urmatoarele alimente mai greu de digerat, chiar daca va simtiti mai bine:

• produse lactate, in special lapte si branza;
• alimente grase;
• alimente prajite;
• alimente foarte condimentate;
• alimente bogate in zahar;
• alimente picante.

De asemenea, evitati:

• cafeina,
• alcoolul,
• nicotina.

Intoxicatia alimentara – diagnostic

Un medic va determina tipul de intoxicatie alimentara pe care il aveti pe baza simptomelor dumneavoastra.

In cazuri severe, medicii pot efectua teste de sange, teste de scaun si teste pe alimentele pe care le-ati consumat pentru a afla ce este responsabil pentru intoxicatia alimentara. Un medic poate folosi, de asemenea, un test de urina pentru a evalua daca sunteti deshidratat din cauza intoxicatiei alimentare.

Factori de risc pentru intoxicatia alimentara

Oricine poate contracta intoxicatie alimentara. Statistic vorbind, aproape toata lumea va experimenta intoxicatia alimentara cel putin o data in viata.

Unele grupe de persoane sunt mai expuse riscului decat altele, si anume:

• persoanele imunocompromise: orice persoana cu un sistem imunitar slabit sau cu o boala autoimuna poate avea un risc mai mare de infectie si complicatii rezultate din intoxicatia alimentara;
• femeile gravide: acestea sunt mai expuse riscurilor legate de intoxicatia alimentara deoarece corpul lor se schimba si sunt mai sensibile la anumite infectii care pot afecta fatul;
• varstnicii: persoanele in varsta pot avea un sistem imunitar mai slab si sunt mai susceptibile la complicatii cauzate de intoxicatia alimentara;
• copiii: copiii mici pot fi expusi riscurilor de intoxicatie alimentara din cauza sistemului lor digestiv imatur si a imunitatii inca in formare.

Prevenirea intoxicatiei alimentare

Prevenirea intoxicatiei alimentare este esentiala pentru protejarea sanatatii dumneavoastra si a celor dragi. Iata cateva masuri preventive care pot reduce riscul.

• Spalati-va pe maini: inainte de a pregati si consuma alimente, precum si dupa utilizarea toaletei;
• Gatiti alimentele la temperatura corecta: folositi un termometru pentru alimente pentru a va asigura ca pestele, carnea si ouale sunt gatite la temperaturi sigure;
• Pastrati alimentele la temperatura corecta: nu lasati alimentele perisabile la temperatura camerei mai mult de 2 ore;
• Pastrati alimentele separate: evitati contaminarea incrucisata prin separarea alimentelor crude de cele gatite, precum si prin utilizarea unor ustensile diferite;
• Curatati si dezinfectati: spalati si dezinfectati frecvent suprafetele de gatit si ustensilele folosite.

Acest articol este doar in scop educativ si informativ si nu inlocuieste sfatul medical profesionist.

Informatiile din acest articol au fost obtinute si sintetizate din sursele:

https://www.healthline.com/health/food-poisoning#what-to-avoid

https://www.healthline.com/health/food-poisoning#causes