Diagnosticul de gastrita – teste si proceduri utilizate de medici

Gastrita este o afectiune digestiva destul de frecvent intalnita, care poate imbraca forme acute si cronice. Boala in sine nu este grava, desi simptomele sunt de cele mai multe ori foarte neplacute, insa daca este ignorata sau netratata corespunzator, gastrita poate duce la aparitia ulcerului gastric si chiar a cancerului de stomac.

Tratamentul gastritei se bazeaza pe medicamente pentru ameliorarea simptomelor si o dieta adecvata, insa inainte de aceasta este nevoie de un diagnostic exact.

Asupra acestui aspect ne vom concentra atentia in randurile urmatoare, insa nu vom trece cu vederea nici alte informatii importante despre gastrita si cauzele sale, despre simptomele specifice si despre metodele de preventie.

Pentru a ameliora hiperaciditatea gastrica si pentru a sprijini mentinerea confortului digestiv, farmacistii Catena va recomanda sa folositi Naturalis Gastrocalmin. Acesta este un supliment alimentar cu indulcitor, fara zahar, sub forma de comprimate masticabile cu gust de menta, cu actiune antioxidanta si hepatoprotectoare. De asemenea, are proprietati calmante, carminative si spasmolitice.

Naturalis Gastrocalmin X 30 comprimate masticabile

Vezi detalii

Informatii importante despre gastrita

Gastrita este o afectiune care se manifesta la nivelul stomacului, aparuta ca urmare a inflamarii mucoasei gastrice. Aceasta este invelisul intern care captuseste peretii stomacului, fiind expusa permanent actiunii acide a sucului gastric. In mod normal, mucoasa gastrica nu este in niciun fel afectata de continutul acid al stomacului, insa este vulnerabila in fata unor agenti patogeni, a anumitor substante si a altor factori a caror actiune provoaca inflamarea acesteia si aparitia gastritei.

In functie de evolutie, gastrita poate fi de doua feluri, respectiv gastrita acuta si gastrita cronica. In forma sa acuta, gastrita se instaleaza brusc si se manifesta pe o perioada de cel mult 7 zile, in timp ce gastrita cronica evolueaza lent, iar perioada de manifestare se poate prelungi pana la 6 luni.

Gastrita – cauze si manifestari

Exista si o clasificare a gastritelor in functie de cauze, iar din acest punct de vedere putem vorbi de mai multe forme ale bolii. Astfel, gastrita infectioasa este cauzata de actiunea unor bacterii, virusuri sau fungi care ajung in stomac si ataca mucoasa gastrica, iar in cazul gastritei autoimune, agresiunea vine din partea propriului sistem imunitar, mai precis a anticorpilor care ataca celulele gastrice pe care le percep ca agenti patogeni.

Gastrita medicamentoasa este provocata, evident, de anumite medicamente administrate pe cale orala, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene. Gastritele specifice sunt asociate unor afectiuni precum boala celiaca sau boala Crohn, iar gastrita de iradiere este un efect secundar, ce poate aparea in urma radioterapiei.

In ceea ce priveste manifestarile, simptomul definitoriu il constituie arsurile la stomac, care mai pot fi resimtite si sub forma unei dureri in capul pieptului sau a unei presiuni in abdomenul superior. La pacientii cu gastrita, senzatia de satietate se instaleaza rapid, dupa consumul unor cantitati mici de hrana, fiind urmata la scurt timp de balonare si eructatii.

Indigestia este un alt simptom comun pentru aceasta afectiune, iar unii pacienti pot avea stari de greata si varsaturi, asociate cu diminuarea considerabila a poftei de mancare.

Din cauza satietatii precoce si a reducerii apetitului, pacientii pierd in greutate fara a-si dori acest lucru, iar aceasta este o alta manifestare specifica a gastritei.

Gastrita – protocol de diagnostic, teste si proceduri

Pacientii care au astfel de simptome si nu constata nicio ameliorare in decurs de 2-3 zile trebuie sa se adreseze unui medic gastroenterolog. Ca la orice consultatie, stabilirea diagnosticului incepe cu anamneza, adica acea discutie intre pacient si medic in cadrul careia specialistul solicita informatii in legatura cu istoricul medical, simptomele pe care pacientul le acuza si momentul debutului acestora. Examenul clinic poate oferi la randul sau anumite indicii, insa pentru stabilirea unui diagnostic clar sunt necesare anumite investigatii specifice.

• Endoscopia digestiva superioara – presupune introducerea pana in stomac a unui tub flexibil cu o camera video minuscula in varf si o sursa de lumina. Tubul este impins usor de-a lungul esofagului, iar pentru ca procedura provoaca disconfort pronuntat, se efectueaza sub anestezie. Odata ce capatul endoscopului ajunge in stomac, medicul poate vizualiza pe un monitor mucoasa gastrica, implicit legiunile specifice gastritei.
• Biopsia – este o alta procedura care se efectueaza in timpul endoscopiei digestive superioare, constand in prelevarea unor fragmente din mucoasa gastrica, in vederea efectuarii unor teste mai amanuntire in laborator.
• Analizele histologice – probele prelevate din mucoasa gastrica sunt sigilate in recipiente speciale si trimise catre laborator, unde sunt supuse unor analize amanuntite in scopul identificarii agentilor patogeni, substantelor sau a altor factori care au declansat procesul inflamator la nivelul mucoasei gastrice.
• Investigatiile paraclinice – este vorba de teste de laborator care au ca scop identificarea agentilor patogeni prin alte metode decat biopsia si analizele histologice. Aceste investigatii constau intr-un test respirator cu uree – care poate detecta prezenta in stomac a bacteriei Helicobacter pylori – si analiza materiilor fecale, ce poate fi relevanta in privinta tipului de agenti patogeni din stomac.

Sfaturi pentru preventie

Primul sfat pe care vi-l adresam se refera la respectarea regulilor elementare de igiena, ce presupun spalarea mainilor inainte de fiecare masa, precum si spalarea fructelor si legumelor inainte de a le consuma crude sau de a le folosi pentru gatit. In acest fel, se inlatura bacteriile si alte microorganisme care pot ajunge in stomac prin intermediul alimentelor, provocand inflamarea mucoasei gastrice.

De asemenea, la fel de importanta este spalarea mainilor dupa folosirea toaletei, dupa ce reveniti acasa de la birou sau de la o simpla plimbare si dupa ce ati atins suprafete cu care intra multe persoane in contact (balustrade, clante, butoane de lift, bare din mijloacele de transport).

Aspirina si alte antiinflamatoare nesteroidiene sunt adesea administrate fara prescriptie medicala, insa este bine sa evitati excesele, pentru ca medicamentele din aceasta categorie afecteaza stomacul si pot duce la aparitia gastritei.

De asemenea, cafeaua, bauturile acidulate si alimentele foarte picante nu fac deloc bine mucoasei gastrice, asa ca trebuie consumate cu moderatie si chiar evitate daca simtiti vreun disconfort la stomac.

Incercati sa evitati pe cat posibil situatiile stresante, pentru ca si stresul este un factor de risc in aparitia gastritei. Stim ca e imposibil sa eliminati complet stresul din viata dumneavoastra, asa ca atunci cand nu-l puteti evita, e recomandat sa apelati la tehnici simple de relaxare, cum ar fi exercitiile de respiratie sau meditatia.

Renuntarea la fumat si diminuarea la minimum a consumului de alcool sunt alte doua metode prin care puteti preveni atat gastrita, cat si o serie de alte probleme de sanatate mult mai grave.

Nu in ultimul rand, concentrati-va atentia si asupra alimentatiei de zi cu zi, consumand frecvent fructe, legume, verdeturi, cereale integrale, carne slaba, peste si leguminoase. Mancarurile grase, cele foarte condimentate, prajelile, produsele de la fast-food si cele de la patiserie pot avea un impact negativ asupra mucoasei gastrice, dar si asupra bunei functionari a intregului organism.